Cafea, tutun, dulceți. Deliciile Orientului în țările române

Tudor Dinu, Cafea, tutun, dulceți. Deliciile Orientului în țările române

O istorie ilustrată

Din categoriile istorie

În colecția Istorie

Călătoria prin care ne poartă carte de carte istoricul Tudor Dinu ajunge acum pe tărâmul voluptății ceasurilor de tihnă.

„Bem o cafea?“ Această invitație deschide și azi calea socializării, de la întâlnirea între prieteni până la discuțiile de afaceri sau politice. Dar cum au devenit tabieturile otomane plăceri pur românești, chiar și după ce au trecut prin noile forme de ritual social aduse din Occident? Istoricul ne călăuzește într-o erudită călătorie senzorială prin secolele XVII–XIX, explorând introducerea, asimilarea și evoluția cafelei, a tutunului și a dulcețurilor în Țara Românească și Moldova, de la primele uluiri din epoca veche și până când curgerea timpului se aliniază la ritmurile vieții moderne de inspirație europeană.

La fel de spectaculoasă este reconstituirea materială a culturii tabietului: filigene miniaturale din porțelan chinezesc sau venețian, zarfuri de argint bătute cu nestemate, cafernițe și ibrice din metal prețios, ciubuce lungi de peste doi metri și narghilele somptuoase, alături de borcane fine de Tophane și tabachere brodate, descoperite în depozitele muzeelor sau în colecțiile particulare. Pe urmele primilor cafegii, șerbegii și tutungii, Tudor Dinu explorează nu doar protocolul fastuos de la curțile domnești, ci și viața cotidiană din cahvenelele turcești ori cazinourile și saloanele de tip occidental, leacurile insolite sau legendele populare despre originea „ierbii dracului“.

Această splendidă istorie ilustrată este totodată un ghid antropologic al acelui dolce far niente moldovalah, care ne dezvăluie un întreg univers social, menit să aducă în toate întâmplările vieții „mulțămire trupului și mângâiere sufletului“. O lectură savuroasă, care ne delectează la fel ca o cafea bună și o dulceață de trandafiri.

Despre Tudor Dinu

TUDOR DINU (n. 1978) este profesor doctor abilitat la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă, și doctor honoris causa al Universității Democrit a Traciei (Grecia). A susţinut prelegeri şi conferinţe ca profesor invitat la universitățile din Atena, Tracia, Cipru, Berlin, Hamburg, Lund, Kiev, Brno, Sofia și Plovdiv, precum şi la mai multe societăţi ştiinţifice din Grecia. În ultimii ani a participat la cele mai importante congrese internaţionale de studii neoelene (Atena, Salonic, Ioannina, Chania, Chios, Paros, Komotini, Nicosia, Paris, Granada, Lund, Veliko Tîrnovo, Tbilisi). În 2014 a fost ales și în 2018 reales secretar general al Societăţii Europene de Studii Neoelene. Lucrările sale dedicate unor chestiuni de filologie, istorie, civilizație greacă veche, bizantină şi postbizantină, dar şi elenismului din Țările Române au fost tipărite în România, Grecia, Cipru, Franţa, Cehia, Letonia, Ucraina şi Georgia. Totodată, Tudor Dinu a publicat traduceri atât din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior), cât şi moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Embirikos, Hristos Yannaras etc.). Este fondatorul şi redactorul-şef al primei reviste româneşti de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia. La Editura Humanitas a publicat volumele Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008), Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat – rivalităţi politice şi literare la începutul secolului XVIII (2011), Bucureștiul fanariot. Biserici, ceremonii, războaie (2015), Bucureștiul fanariot. Administrație, meșteșuguri, negoț (2017), Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Țării Românești și Moldovei (2018), lucrare distinsă, în varianta greacă, cu premiul Academiei din Atena, Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești (2022), Moda în Țara Românească. Între Fanar, Viena și Paris, 1800–1850 (2023), Băi, hammamuri, desfătări. O istorie ilustrată a băilor din Țara Românească și Moldova (2024), Grecia din România. Mănăstirile închinate din Ţara Românească şi Moldova, 1564–1866 (2025). În duminica de Florii a anului 2018 a fost înnobilat la Constantinopol de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care i-a acordat titlul bizantin de archón hypomnematógraphos.

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Cafea, tutun, dulceți. Deliciile Orientului în țările române
Subtitlu: O istorie ilustrată
An apariție: 2026
Ediție: I
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-50-9295-5
Colecție: Istorie
Domeniu: istorie
Autor: Tudor Dinu

Noi apariții

Hannah Arendt

pagina autorului

HANNAH ARENDT s-a născut la Hanovra în 14 octombrie 1906. În 1924 s-a înscris la Universitatea din Marburg pentru a studia teologia, dar a sfârşit prin a-şi lua doctoratul în filozofie la Heidelberg (1929), după ce studiase cu Heidegger, Husserl şi Jaspers. A fost arestată de Gestapo în 1933, a reuşit să scape şi s-a refugiat în Franţa.

Evenimente