Închide Close

Editura Humanitas

Ludwig Wittgenstein, Jurnale 1914-1916. Câteva remarci asupra formei logice

Din categoriile filozofie

În colecția în afara colecţiilor

Volumul de faţă pune la dispoziţia cititorului român două texte care ilustrează în chip deosebit dezvoltarea internă a filozofiei lui Wittgenstein în perioada de tinereţe. Ele încadrează temporal scrierea Tractatus logico-philosophicus, după redactarea căreia Wittgenstein a renunţat la preocupările filozofice, reluându-le abia peste un deceniu.Astfel reunite, cele două texte ne arată, pe de o parte, cum a luat naştere Tractatus-ul şi, pe de altă parte, care anume probleme au dus la abandonarea definitivă a concepţiilor din această carte. Am putea spune că, potrivite precum două lentile, ele ne ajută să ne focalizăm privirea asupra „primei filozofii“ a lui Wittgenstein şi mai cu seamă asupra acelor probleme care vor face ca din ea să ia naştere, mai târziu, după o tranziţie îndelungată, o „a doua filozofie“.

„Una dintre cele mai grele sarcini ale filozofului este de a găsi locul unde îl strânge pantoful.“

„A nu te preocupa de ceea ce ai scris cândva! Să reîncepi întotdeauna să gândeşti cu prospeţime, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.“

„Pentru filozof, arta cea mai mare este de a nu ajunge să se ocupe cu între-bări care nu îl privesc.“

„Cuvintele sunt ca o pojghiţă deasupra unei ape adânci.“

„Numai din conştiinţa unicităţii vieţii mele iau naştere religia – ştiinţa – şi arta.“

Despre Ludwig Wittgenstein

LUDWIG WITTGENSTEIN s-a născut în 1889 la Viena şi a încetat din viaţă în anul 1951 la Cambridge. Viaţa şi activitatea lui s-au desfăşurat alternativ în spaţiul cultural şi intelectual central-european şi în cel anglo-saxon. Astăzi, Wittgenstein este socotit, alături de Martin Heidegger, unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai secolului XX. Lucrarea sa de tinereţe, Tractatus Logico-Philosophicus, foloseşte instrumentele logicii moderne într-o încer care originală de analiză a limbajului, a gândirii şi a raporturilor lor cu realitatea. Distincţia celebră pe care o face între a spune şi a arăta exclude orice vorbire cu sens despre frumos, bine sau Dumnezeu. În scrierile mai târzii, dar mai ales în Cercetări filozofice (apărută postum), Wittgenstein reuşeşte ceea ce nici un alt filozof nu pare să fi realizat: o ruptură radicală cu vechiul său mod de a vedea lucrurile, simultan cu inaugurarea unui mod cu totul nou de a practica filozofia. Pe lângă Tractatus, singura carte de filozofie publicată în timpul vieţii, Wittgenstein a lăsat o cantitate enormă de postume, din care face parte şi corespondenţa sa filozofică. Dintre scrierile lui Wittgenstein au apărut, în traducere, la Humanitas: Caietul albastru (1993, reeditări 2005, 2013), Lecţii şi convorbiri despre estetică, psihanaliză şi credinţa religioasă (1993, reeditare 2005), Însemnări postume, 1914–1951 (1995, reeditări 2005, 2013), Tractatus Logico-Philosophicus (2001, reeditare 2012), Scrisori despre Tractatus (2012), Cercetări filozofice (2004, reeditare 2013), Despre certitudine (2005, reeditare 2013), Jurnale 1914–1916 şi Câteva remarci asupra formei logice (2010).

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Jurnale 1914-1916. Câteva remarci asupra formei logice
  • An apariție: 2010
  • Pagini: 224
  • Format: 13x20 cm
  • ISBN: 978-973-50-2774-2
  • Colecție: în afara colecţiilor
  • Domeniu: filozofie
  • Autor: Ludwig Wittgenstein
  • Traducere: Ştefanov Gheorghe, Cătălin Cioabă

Noi apariții

Author Spotlight

Oliver Sacks

pagina autorului

OLIVER SACKS (9 iulie 1933 – 30 august 2015) s-a născut la Londra, într-o familie de medici, şi a studiat medicina la Queen's College, Oxford. La începutul anilor '60 s-a stabilit în Statele Unite, la San Francisco. Din 1965 a locuit la New York, unde a fost profesor de neurologie la Albert Einstein College of Medicine. Preocuparea sa constantă a fost lucrul cu pacienţii suferind de boli neurologice pentru a-i ajuta sa trăiască în condiţii cât mai apropiate de normalitate.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact