Jurnale 1914-1916. Câteva remarci asupra formei logice

Ludwig Wittgenstein, Jurnale 1914-1916. Câteva remarci asupra formei logice

Volumul de faţă pune la dispoziţia cititorului român două texte care ilustrează în chip deosebit dezvoltarea internă a filozofiei lui Wittgenstein în perioada de tinereţe. Ele încadrează temporal scrierea Tractatus logico-philosophicus, după redactarea căreia Wittgenstein a renunţat la preocupările filozofice, reluându-le abia peste un deceniu.Astfel reunite, cele două texte ne arată, pe de o parte, cum a luat naştere Tractatus-ul şi, pe de altă parte, care anume probleme au dus la abandonarea definitivă a concepţiilor din această carte. Am putea spune că, potrivite precum două lentile, ele ne ajută să ne focalizăm privirea asupra „primei filozofii“ a lui Wittgenstein şi mai cu seamă asupra acelor probleme care vor face ca din ea să ia naştere, mai târziu, după o tranziţie îndelungată, o „a doua filozofie“.

„Una dintre cele mai grele sarcini ale filozofului este de a găsi locul unde îl strânge pantoful.“

„A nu te preocupa de ceea ce ai scris cândva! Să reîncepi întotdeauna să gândeşti cu prospeţime, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.“

„Pentru filozof, arta cea mai mare este de a nu ajunge să se ocupe cu între-bări care nu îl privesc.“

„Cuvintele sunt ca o pojghiţă deasupra unei ape adânci.“

„Numai din conştiinţa unicităţii vieţii mele iau naştere religia – ştiinţa – şi arta.“

Despre Ludwig Wittgenstein

LUDWIG WITTGENSTEIN s-a născut în 1889 la Viena şi a încetat din viaţă în anul 1951 la Cambridge. Viaţa şi activitatea lui s-au desfăşurat alternativ în spaţiul cultural şi intelectual central-european şi în cel anglo-saxon. Astăzi, Wittgenstein este socotit, alături de Martin Heidegger, unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai secolului XX. Lucrarea sa de tinereţe, Tractatus Logico-Philosophicus, foloseşte instrumentele logicii moderne într-o încer care originală de analiză a limbajului, a gândirii şi a raporturilor lor cu realitatea. Distincţia celebră pe care o face între a spune şi a arăta exclude orice vorbire cu sens despre frumos, bine sau Dumnezeu. În scrierile mai târzii, dar mai ales în Cercetări ﬁlozoﬁce (apărută postum), Wittgenstein reuşeşte ceea ce nici un alt ﬁlozof nu pare să ﬁ realizat: o ruptură radicală cu vechiul său mod de a vedea lucrurile, simultan cu inaugurarea unui mod cu totul nou de a practica ﬁlozoﬁa. Pe lângă Tractatus, singura carte de ﬁlozoﬁe publicată în timpul vieţii, Wittgenstein a lăsat o cantitate enormă de postume, din care face parte şi corespondenţa sa ﬁlozoﬁcă. Dintre scrierile lui Wittgenstein au apărut, în traducere, la Humanitas: Caietul albastru (1993, reeditări 2005, 2013), Lecţii şi convorbiri despre estetică, psihanaliză şi credinţa religioasă (1993, reeditare 2005), Însemnări postume, 1914–1951 (1995, reeditări 2005, 2013), Tractatus Logico-Philosophicus (2001, reeditare 2012), Scrisori despre Tractatus (2012), Cercetări ﬁlozoﬁce (2004, reeditare 2013), Despre certitudine (2005, reeditare 2013), Jurnale 1914–1916 şi Câteva remarci asupra formei logice (2010).

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Jurnale 1914-1916. Câteva remarci asupra formei logice
An apariție: 2010
Pagini: 224
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-50-2774-2
Colecție: în afara colecţiilor
Domeniu: filozofie
Autor: Ludwig Wittgenstein
Traducere: Ştefanov Gheorghe, Cătălin Cioabă

Noi apariții

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente