Închide Close
Meditații despre Don Quijote

Editura Humanitas

José Ortega y Gasset, Meditații despre Don Quijote

Gânduri despre roman

Pe fundalul unor experiențe tot mai complexe de viață comună în care lumea spaniolă și cea românească se întâlnesc într-un proces de integrare europeană din ce în ce mai intens, colecția „Biblioteca Hispanică a Institutului Cervantes“, în care apar traduceri din literatura spaniolă clasică și contemporană – cu o atenție specială acordată non-ficțiunii, eseisticii filozofice, reflecției etice și etico-politice –, este rezultatul colaborării dintre Institutul Cervantes din București, care a avut inițiativa acestui proiect, și Editura Humanitas. Colecția este realizată de un colectiv de profesori și traducători, specialiști în limbi și literaturi hispanice de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, sub coordonarea unui comitet științific internațional. Titlurile colecției apar, unele dintre ele, în formulă bilingvă, și toate în condiții editoriale speciale, însoțite de un aparat critico-analitic complex.

 

„Într-o lume prea puțin sensibilă la virtuțile filozofării și la vocația intelectualului, Meditații despre Don Quijote (1914) enunță și analizează principala temă a filozofiei spaniole moderne, aceea pe care intelectualii gene­rației de la 1898 o numiseră „problema Spaniei“. Schița de diagnostic socio-cultural și politic din Meditații capătă forța unei analize cuprinzătoare, în care este inclusă nu numai realitatea spaniolă, ci și cea europeană, lumea occidentală în sens larg, ceea ce face din Ortega primul filozof spaniol al modernismului și unul dintre primii apologeți ai Europei unite. Gândirea orteguiană se vădește un demers înscris în viață, radiografia unei căutări intelectuale înțeleasă ca o filozofie a iubirii. Dragostea este arhitectul divin care coboară în lucruri «pentru ca toate să existe în conexiune», dar mai ales o formă de responsabilitate a intelectualului, care se legitimează în sfera publică prin capacitatea sa de «a clarifica» situații, idei, cauze și consecințe («claritatea – spune Ortega – este politețea filozofului»), și de a extinde granițele cunoașterii. Vedem, astfel, o declarație de implicare a reflecției filozofice în dilemele cetății pe care Ortega y Gasset a onorat-o de-a lungul întregii vieți. Așa cum a onorat datoria de a rămâne neanexat și lucid în relație cu toate avatarurile puterii politice și cu toate convulsiile istoriei spaniole din prima jumătate a secolului trecut.“ — MIANDA CIOBA

Despre José Ortega y Gasset

S-a nascut la 9 mai 1883 la Madrid, intr-o familie cu traditii liberale (tatal sau era directorul unui cotidian democrat, El Imparcial). Urmeaza colegiul iezuit de la Miraflores del Palo (Malaga), apoi dreptul si filozofia la Universitatea din Deusto (Bilbao), organizata tot de iezuiti, incheindu-si studiile in 1902, la Universitatea Centrala din Madrid. Prietenie stransa, dar accidentata, cu Miguel de Unamuno (din 1903). Doctorat in filozofie: "Spaimele anului 1000", 1904. Intre 1905 si 1908, stagii de studiu la cateva universitati din Germania: Leipzig (unde preda Simmel), Berlin si, in fine, Marburg am Lahn (va reveni aici si in 1911), unde profesau Hermann Cohen si Paul Natorp; coleg si prieten cu Nicolai Hartmann, Paul Scheffer si Heinz Helmsoeth. Profesor la Escuela Superior del Magisterio (1908-1910), colaboreaza la El Faro si El Imparcial. Casatorit cu Rosa Spottorno, vor avea trei copii. Din 1910, profesor titular de metafizica la Universitatea din Madrid, unde va preda timp de douazeci si cinci de ani. Fondeaza Liga de Educacion Politica Espanola (cu Manuel Garcia Morente, Antonio Machado, Ramiro de Maeztu, Ramon Perez de Ayala, Manuel Azana etc., 1914). In acelasi an, membru al Real Academia de Ciencias morales y politicas. Intemeiaza in 1915 revista Espana (cu Azorin, Eugenio d'Ors etc.). Intemeiaza El Sol; prima calatorie in Argentina (1917). In 1923 fondeaza Revista de Occidente (va aparea pana in iulie 1936, reapare din 1961), si Biblioteca de Ideas del siglo XX. A doua calatorie in Argentina (1928). 1929: demisioneaza temporar de la catedra, ca protest fata de Primo de Rivera, si preda la Universidad Libre. In 1930 se alatura, cu Unamuno, Maranon, Perez de Ayala etc., miscarii republicane; un an mai tarziu este deputat de Leon in Cortes-ul republican. Din 1932 se retrage treptat din politica. La izbucnirea Razboiului civil (august 1936) se refugiaza succesiv in Franta, Argentina si Portugalia. Revine definitiv la Madrid (1946), evitand orice colaborare cu Franco. In 1948 intemeiaza, cu discipolul sau Julian Marias, Instituto de Humanidades. Participa (iulie 1949) la centenarul Goethe de la Aspen (Colorado). In acelasi an (august-septembrie), conferinte la Berlin, Hamburg si Stuttgart, apoi la Edinburgh, Darmstadt, Baden Baden si Munchen (1951-1954). Este sarbatorit solemn in 1953. Moare la Madrid (17 octombrie 1955).

Alte Detalii

Noi apariții

Author Spotlight

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact