Închide Close

Editura Humanitas

Ludwig Wittgenstein, O privire filozofică

(așa-numitul „Caiet brun“)

Din categoriile filozofie

În colecția Seria de autor Ludwig Wittgenstein

Traducere de Cătălin Cioabă și Mircea FlontaPrefaţă de Mircea Flonta

Prima versiune a acestei scrieri a fost un text pe care Wittgenstein l-a dictat în engleză câtorva din studenţii săi de la Cambridge, în anul universitar 1934–1935. Cea mai mare parte a manuscrisului a fost rescrisă în germană în toamna anului 1936. Aici Wittgenstein arată, pentru prima dată, cum folosirea a ceea ce a numit „jocuri de limbaj“ poate conduce la clarificări esenţiale şi, pornind de la acestea, la înlăturarea impresiei atât de puternice şi persistente că există „probleme filozofice“. Textul de faţă a precedat în mod nemijlocit şi a pregătit elaborarea primei părţi a Cercetărilor filozofice, piesa cea mai reprezentativă a filozofiei târzii a lui Wittgenstein. El se recomandă, aşadar, ca o bună introducere pentru înţelegerea spiritului cu totul aparte care animă această filozofie.

„Este o boală foarte obişnuită şi foarte răspândită a minţii să postulăm, în spatele tuturor acţiunilor oamenilor, stări ale minţii din care «izvorăsc» acţiunile. Astfel apar pseudo-explicaţii de genul: această acţiune izvorăşte din caracterul omului, comportarea din caracterul poporului etc. etc. (Ne linişteşte să spunem ceva care are forma unei explicaţii.) – Presupune că cineva ar spune: «Moda se schimbă deoarece gustul oamenilor se schimbă.» – Iar dacă un croitor inventează acum o altă croială a fracului decât în anul precedent, de ce trebuie oare ca ceea ce noi numim schimbarea gustului său să nu constea, parţial sau în întregime, tocmai în aceea că el schimbă croiala?“ (Ludwig Wittgenstein)

Despre Ludwig Wittgenstein

LUDWIG WITTGENSTEIN s-a născut în 1889 la Viena şi a încetat din viaţă în anul 1951 la Cambridge. Viaţa şi activitatea lui s-au desfăşurat alternativ în spaţiul cultural şi intelectual central-european şi în cel anglo-saxon. Astăzi, Wittgenstein este socotit, alături de Martin Heidegger, unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai secolului XX. Lucrarea sa de tinereţe, Tractatus Logico-Philosophicus, foloseşte instrumentele logicii moderne într-o încer care originală de analiză a limbajului, a gândirii şi a raporturilor lor cu realitatea. Distincţia celebră pe care o face între a spune şi a arăta exclude orice vorbire cu sens despre frumos, bine sau Dumnezeu. În scrierile mai târzii, dar mai ales în Cercetări filozofice (apărută postum), Wittgenstein reuşeşte ceea ce nici un alt filozof nu pare să fi realizat: o ruptură radicală cu vechiul său mod de a vedea lucrurile, simultan cu inaugurarea unui mod cu totul nou de a practica filozofia. Pe lângă Tractatus, singura carte de filozofie publicată în timpul vieţii, Wittgenstein a lăsat o cantitate enormă de postume, din care face parte şi corespondenţa sa filozofică. Dintre scrierile lui Wittgenstein au apărut, în traducere, la Humanitas: Caietul albastru (1993, reeditări 2005, 2013), Lecţii şi convorbiri despre estetică, psihanaliză şi credinţa religioasă (1993, reeditare 2005), Însemnări postume, 1914–1951 (1995, reeditări 2005, 2013), Tractatus Logico-Philosophicus (2001, reeditare 2012), Scrisori despre Tractatus (2012), Cercetări filozofice (2004, reeditare 2013), Despre certitudine (2005, reeditare 2013), Jurnale 1914–1916 şi Câteva remarci asupra formei logice (2010).

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: O privire filozofică
  • Subtitlu: (așa-numitul „Caiet brun“)
  • An apariție: 2018
  • Ediție: I
  • Pagini: 256
  • Format: 13x20 cm
  • ISBN: 978-973-50-6155-5
  • Colecție: Seria de autor Ludwig Wittgenstein
  • Domeniu: filozofie
  • Autor: Ludwig Wittgenstein
  • Prefaţă: Flonta Mircea
  • Traducere: Flonta Mircea, Cătălin Cioabă

Noi apariții

Author Spotlight

Horia-Roman Patapievici

pagina autorului

HORIA-ROMAN PATAPIEVICI – născut la 18 martie 1957 (Bucureşti). Studii de fizică (1977–1981; diplomă de specializare 1982), cercetător ştiinţific (1986–1994), asistent universitar (1990–1994), director de studii (1994–1996), membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS, 2000–2005), preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR, 2005–2012).

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact