Închide Close

Editura Humanitas

Ion Mihai Pacepa, Orizonturi roșii

Crimele, corupția și moștenirea Ceaușeștilor

Din categoriile istorie

În colecția în afara colecţiilor

Traducere de Horia Gănescu şi Aurel Ştefănescu, revăzută, actualizată şi completată de autorCu o Introducere a autorului din 2019

Această nouă ediție, care conţine o introducere din 2019 a autorului, aniversează 30 de ani de la Revoluția – sau „revolta populară confiscată de comuniști“, cum o caracterizează generalul Pacepa – din decembrie 1989.

„O carte fidelă adevărului, un adevăr crud, orwellian.“ – WAYNE A. BARNES, agent special FBI

În 1978, în plină glorie, cumulând câteva funcții esențiale – consilier personal al lui Nicolae Ceaușescu, director adjunct al Departamentului de Informații Externe și secretar de stat în Ministe¬rul de Interne –, generalul-locotenent Ion Mihai Pacepa a făcut un gest paradoxal, părăsind România. Apoi, publicând în SUA volumul memorialistic Orizonturi roșii, Pacepa a demascat natura criminală a partidului comunist și a Securității, aducând prejudicii ireparabile regimului de la București. Cartea sa a dat în vileag un sistem al crimei organizate la nivel de stat care funcționa în virtutea unei autentice tradiții leniniste. Dar de data asta nu era vorba de ideologia omniprezentă în materialele de propagandă, ci de faptul că Ceaușescu, la fel ca Lenin odinioară, își finanța proiectul politic personal din acțiuni profund ilegale: trafic de persoane și de armament, spionaj industrial, extorcare de bani, acțiuni de influență, mită și corupție. Dacă în Rusia presovietică gangsterul însăr¬cinat să facă bani pentru partid era Stalin, în România lui Ceaușescu, cei ieșiți pur și simplu la furat bani și secrete de prin toată lumea erau miile de ofițeri acoperiți ai DIE. O asemenea depoziție a perturbat afacerile colosale ale acestei veritabile mafii. De aceea, Securitatea și moștenitorii săi nu i-au iertat niciodată generalului Pacepa așa-zisa lui trădare.

Generalul Pacepa este considerat de comunitatea de informaţii a SUA singurul reprezentant al Occidentului care a demolat o întreagă reţea de spionaj inamică şi a jucat un rol remarcabil în preîntâmpinarea celui de-al Treilea Război Mondial. S-a spus despre el că este „omul cu cea mai mare influenţă din secolul XX, dacă nu şi din secolul XXI“.

„Pacepa nu numai că ne-a ajutat să înţelegem istoria şi multe dintre operaţiunile de dezinformare – îndeosebi din partea Rusiei şi a ţărilor din Orientul Mijlociu – la care încă asistăm, dar ne-a oferit avantajul de a învăţa cum să le înfrângem. Pe scurt, a deschis o lume a cărei existenţă nu era cunoscută multora dintre noi, în timp ce aceia care o cunoşteau o subestimau considerabil.“ – R. JAMES WOOLSEY, Jr., fost director al CIA

Despre Ion Mihai Pacepa

ION MIHAI PACEPA (n. 28 oct. 1928), ale cărui cursuri („Spionajul tehnico-ştiinţific") şi articole („Propaganda Redux", The Wall Street Journal, 2007) au devenit obiect de studiu în şcolile forţelor armate ale SUA, şi-a început cariera militară în România. În 1951, după ce a absolvit Facultatea de Chimie Industrială, a fost încadrat ca locotenent în Securitate; după patru ani a ajuns şef de serviciu la Direcţia a IV-a de contraspionaj, iar din ianuarie 1956, şef al rezidenţei de spionaj din RFG. A fost prim-adjunct al directorului DIE între anii 1966 şi 1972. A fost numit consilierul lui Ceauşescu pentru securitate şi dezvoltare tehnologică, funcţie pe care a deţinut-o din 1972 până în iulie 1978. În acelaşi timp, a fost secretar de stat la Ministerul de Interne – Consiliul Securităţii Statului. În august 1974, a fost avansat la gradul de general-locotenent. În iulie 1978, aflându-se în Germania Federală, Ion Mihai Pacepa a solicitat azil politic preşedintelui SUA Jimmy Carter, iar la 28 iulie un avion militar american l-a adus la Washington. La acea dată, era şef al Casei Prezidenţiale a României. A fost şi continuă să fie cel mai înalt oficial din blocul sovietic care a cerut azil politic într-o ţară NATO. În următorii zece ani, generalul Pacepa a colaborat cu guvernul SUA în diferite operaţiuni împotriva serviciilor de spionaj ale blocului sovietic. Autorităţile americane au apreciat – într-o scrisoare publică – activitatea sa din această perioadă ca fiind „o unică şi importantă contribuţie adusă Statelor Unite". În noiembrie 1987, generalul Pacepa a publicat în SUA Orizonturi roşii, prima carte occidentală care a descris viaţa la curtea unui dictator comunist şi pe care Editura Humanitas a republicat-o, într-o ediţie îmbogăţită cu noi dezvăluiri, în 2010. În 1993, a publicat Moştenirea Kremlinului, iar în 1999 trilogia Cartea Neagră a Securităţii. În 2007 a apărut în SUA, tot sub semnătura sa, Programmed to Kill: Lee Harvey Oswald, the Soviet KGB and the Kennedy Assassination. Generalul Pacepa publică frecvent în ziare şi săptămânale occidentale, precum The Wall Street Journal, The Washington Times, The Los Angeles Times, National Review, The American Spectator, L'Express. În iunie 2009 a publicat, la Editura Humanitas, o carte de confesiuni, Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa, rezultat al primului interviu pe care l-a acordat, după 31 de ani, unui jurnalist român (Lucia Hossu Longin). Ultima sa carte, Disinformation, apărută în 2013, a făcut senzaţie în Statele Unite ale Americii.

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Orizonturi roșii
  • Subtitlu: Crimele, corupția și moștenirea Ceaușeștilor
  • An apariție: 2019
  • Ediție: a IV-a
  • Pagini: 464
  • Format: 15,5x23 cm
  • ISBN: 978-973-50-5736-7
  • Colecție: în afara colecţiilor
  • Domeniu: istorie
  • Autor: Ion Mihai Pacepa

Noi apariții

Author Spotlight

Ioana Pârvulescu

pagina autorului

IOANA PÂRVULESCU predă literatură română modernă la Facultatea de Litere din Bucureşti. A fost timp de 18 ani redactor la România literară, unde a scris săptămânal. La Editura Humanitas a iniţiat şi coordonat colecţia „Cartea de pe noptieră“. În 2013 a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru literatură.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact