Închide Close
Studii despre iubire

Editura Humanitas

José Ortega y Gasset, Studii despre iubire

În colecția Top H

"Intr-un camin predomina totdeauna climatul pe care-l aduce si-l reprezinta femeia." "O minima diferenta in modul de a simti viata, in femeia preferata de barbatul de azi, multiplicata de constanta influentei sale si de numarul crescand de camine in care se repeta, are ca rezultat o enorma modificare istorica, observata la cate treizeci de ani." (Jose Ortega Y Gasset) "Femeia ca femeie" actioneaza, in viziunea rationala si prudenta a lui Ortega y Gasset, ca forta majora in evolutia societatii omenesti, indeobste interesate doar de rolurile curente ale femeii, ca mama, sora, sotie si fiica. Iubirea, fenomen activ tinand de sfera atentiei, proces de alegere care impune concentrarea intregului potential biopsihic al individului, modeleaza nu numai destinul personal, ci si destinul istoric al generatiilor succesive. Arii culturale vaste (Antichitatea greaca, Evul Mediu european, poezia trubaduresca si dantesca, islamul, civilizatiile amerindiene etc.) intra in atentia filozofului ca material argumentativ in serviciul unei gandiri originale si stralucitoare ca expresie stilistica.

Despre José Ortega y Gasset

S-a nascut la 9 mai 1883 la Madrid, intr-o familie cu traditii liberale (tatal sau era directorul unui cotidian democrat, El Imparcial). Urmeaza colegiul iezuit de la Miraflores del Palo (Malaga), apoi dreptul si filozofia la Universitatea din Deusto (Bilbao), organizata tot de iezuiti, incheindu-si studiile in 1902, la Universitatea Centrala din Madrid. Prietenie stransa, dar accidentata, cu Miguel de Unamuno (din 1903). Doctorat in filozofie: "Spaimele anului 1000", 1904. Intre 1905 si 1908, stagii de studiu la cateva universitati din Germania: Leipzig (unde preda Simmel), Berlin si, in fine, Marburg am Lahn (va reveni aici si in 1911), unde profesau Hermann Cohen si Paul Natorp; coleg si prieten cu Nicolai Hartmann, Paul Scheffer si Heinz Helmsoeth. Profesor la Escuela Superior del Magisterio (1908-1910), colaboreaza la El Faro si El Imparcial. Casatorit cu Rosa Spottorno, vor avea trei copii. Din 1910, profesor titular de metafizica la Universitatea din Madrid, unde va preda timp de douazeci si cinci de ani. Fondeaza Liga de Educacion Politica Espanola (cu Manuel Garcia Morente, Antonio Machado, Ramiro de Maeztu, Ramon Perez de Ayala, Manuel Azana etc., 1914). In acelasi an, membru al Real Academia de Ciencias morales y politicas. Intemeiaza in 1915 revista Espana (cu Azorin, Eugenio d'Ors etc.). Intemeiaza El Sol; prima calatorie in Argentina (1917). In 1923 fondeaza Revista de Occidente (va aparea pana in iulie 1936, reapare din 1961), si Biblioteca de Ideas del siglo XX. A doua calatorie in Argentina (1928). 1929: demisioneaza temporar de la catedra, ca protest fata de Primo de Rivera, si preda la Universidad Libre. In 1930 se alatura, cu Unamuno, Maranon, Perez de Ayala etc., miscarii republicane; un an mai tarziu este deputat de Leon in Cortes-ul republican. Din 1932 se retrage treptat din politica. La izbucnirea Razboiului civil (august 1936) se refugiaza succesiv in Franta, Argentina si Portugalia. Revine definitiv la Madrid (1946), evitand orice colaborare cu Franco. In 1948 intemeiaza, cu discipolul sau Julian Marias, Instituto de Humanidades. Participa (iulie 1949) la centenarul Goethe de la Aspen (Colorado). In acelasi an (august-septembrie), conferinte la Berlin, Hamburg si Stuttgart, apoi la Edinburgh, Darmstadt, Baden Baden si Munchen (1951-1954). Este sarbatorit solemn in 1953. Moare la Madrid (17 octombrie 1955).

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Studii despre iubire
  • An apariție: 2006
  • Ediție: editia III
  • Pagini: 252
  • Format: 14x20 cm
  • ISBN: 973-50-1370-3
  • ISBN-10: 973-50-1370-3
  • Colecție: Top H
  • Autor: José Ortega y Gasset
  • Traducere: Frumusete si intristare

Noi apariții

Author Spotlight

Neagu Djuvara

pagina autorului

NEAGU DJUVARA (1916–2018) s-a născut la Bucureşti, într-o familie de origine aromână aşezată aici la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni de seamă. Licenţiat la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Participă la campania din Basarabia şi Transnistria (iunie–noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact