În viaţă sunt lucruri care nu se fac. Şi care totuşi se fac...

Péter Várdy, Imre Tóth, În viaţă sunt lucruri care nu se fac. Şi care totuşi se fac...

Peter Vardy în dialog cu Imre Toth

Imre Tóth şi-a petrecut primii cincizeci de ani din viaţă în România şi Ungaria, înainte de a pleca în Occident. În acest dialog cu Péter Várdy, filozof maghiar stabilit în Olanda, Tóth vorbeşte cu sinceritate şi luciditate despre viaţa lui, despre modul său de gândire, despre istoria Europei secolului XX. Deopotrivă confesiune personală, mărturie istorică şi (auto)evaluare etică, volumul atacă frontal cele mai controversate aspecte ale vieţii individuale şi ale Istoriei, invitându-l şi pe cititor la un examen de conştiinţă, la reflecţie.

„Omul este fermecător, un paradox el însuşi, aşezat la răspântia dintre etnii, limbaje, competenţe. Aristocratic prin natura sa şi snob prin destule apucături şi manierisme. În vremea aceea visa că aparţine unui Bucureşti subteran şi ocult, unei reverii mateine ale cărei determinări contingente mărturisesc că îmi scapă. Rămâne faptul că acest personaj cosmopolit are adânci rădăcini în lumea noastră şi în pătimirile ei, de care, acum departe de ea, continuă să fie, într-un chip mai degrabă oniric, legat.“ (Petru CREŢIA)

„Părea că nu mai aparţine nici unui timp şi nici unui loc. Devenise un duh, un duh de obedienţă hegeliană, curios să urmărească la nesfârşit triumful spiritului lumii înălţat de fiecare dată pe nimicirea manifestărilor sale trecătoare, care avuseseră imprudenţa să revendice de partea lor câte un adevăr absolut.“ (Gabriel LIICEANU)

„Avem aici o carte fascinantă, un itinerar spiritual Şi o fenomenologie a credinţei utopice, o meditaţie despre pasiuni mesianice și destine zdrobite în malaxorul numit istoria secolului XX. Sinceritatea este dogoritoare, onestitatea, copleşitoare. Comparabilă cu marile confesiuni, de la Istrati şi Koestler la Silone şi Wat, o contribuţie esenţială la înțelegerea mirajului comunist şi a demonismului său intrinsec. Imre Tóth a trăit internaţionalismul ca pe o chemare lăuntrică născută din multimilenara suferinţă a unei seminţii prigonite. S-a despărţit de comunism când a înţeles, foarte devreme, că este o imensă impostură.“ (Vladimir TISMĂNEANU)

Despre Péter Várdy

PÉTER VÁRDY s-a născut în 1935 la Budapesta. În 1954 și-a început studiile la Facultatea de Inginerie Tehnică din cadrul Universităţii Tehnice din Budapesta. După intervenția sovietică din Ungaria (noiembrie 1956) a părăsit țara și și-a continuat studiile la Universitatea din Delft, unde a absolvit în 1962. Interesat de filozofie, a decis să-și continue studiile la Universitatea din Freiburg i. Br. În 1966 a fost numit lector la Universitatea Tehnică Twente, stabilindu-se astfel definitiv în Olanda, la Enschede. A predat, între 1966 și 1999, istoria filozofiei și filozofia științei dintr-un unghi metafizic neobișnuit: fundamentarea lor în principiul absolut al auto-referinței. Principala sa preocupare a fost să arate importanța constitutivă a auto-referențialității atât în matematică, fizică și tehnologie, cât și în opera unor artiști contemporani ca Magritte, Escher sau Woody Allen. Printre scrierile sale se numără „Some Remarks on the Relationship Between Russell's Vicious-Circle Principle and Russell's Paradox", Dialectica, XXXIII (1979), nr. 1; „Zur Dialektik der Meta mathe matik", în Hegel und die Naturphilosophie, M.J. Petry (ed.), Stuttgart-Bad Cannstatt, 1987; „Das Einstein Po dolsky Rosen Paradoxon und der Begriff der Natur in der Quantenphysik", în Hegel-Jahrbuch 1989, H. Kimmerle e.a. (ed.), Giessen, 1989; „Das Lächerliche und das Absolute. Anmerkungen zu Platons Euthydemos", în Logik, Mathematik und Natur im objektiven Idealismus.Festschrift für Dieter Wandschneider. (Hrsg. von Wolfgang Neuser, Vittorio Hösle unter Mitarbeit von Bernd Braßel.) , Würzburg, Königshausen & Neumann, 2004, Gúny és öncáfolat, avagy a kópé Szókra tész (Tóth Imre emlékének), Pont Kiadó, Budapesta, 2010. Una dintre temele cercetării sale este așa-numita „problemă evreiască" în Ungaria: „The Unfi nished Past - Jewish Rea lities in Postwar Hungary", în The Tragedy of Hungarian Jewry. Essays, Documents, Depositions. In Series: East European Monographs, No. CCVIII, R.L. Braham (ed.), New York, 1986.

Despre Imre Tóth

IMRE TÓTH (n. Imre Róth, 26 decembrie 1921, Satu Mare – 11 mai 2010, Paris) a fost un filozof şi istoric al matematicii maghiar născut în România. După studii de matematică și filozofie la Universi tatea din Cluj (1945–1948), a fost conferenţiar la Facultatea de Matematică şi Fizică a Universităţii din Bucureşti, specializarea Istoria şi filozofia matematicii (1949–1969). Ca urmare a evenimentelor din Ungaria din 1956, Tóth a fost exclus din Partidul Muncitoresc Român în 1958, lucru care i-a afectat cariera universitară. În 1969 a hotărât să emigreze în Germania Federală. A fost Gastprofessor la Institut für Geschichte der Naturwissenschaft, Goethe-Universität, Frankfurt am Main (1969–1971); profesor suplinitor la Institut für Philosophie der RuhrUni versität, Bochum (1971–1972); profesor titular la Institut für Philosophie, Universität Regensburg, şef al Catedrei de istoria şi filozofia ştiinţei (din 1972); a ţinut o serie de prelegeri la École Normale Supérieure, Paris (1975, semestrul de vară); Visiting Fellow la Princeton University (1975–1976) şi membru al Institute for Advanced Study, Princeton, N. J. (1980–1981); Visiting Professor la Universitatea Twente din Enschede, Olanda (1982); cursuri semestriale la Istituto Italiano per gli Studi Filosofici, Napoli (începând din 1987). A predat la Universitatea din Regensburg până în 1991, după care s-a retras la Paris. Printre cele mai importante studii și cărți ale sale se numără Das Parallelenproblem im Corpus Aristotelicum (1967), Ahile. Paradoxele eleate în fenomenologia spiritului (Editura Ştiinţifică, 1969, reed. în pregătire la Ed. Humanitas), Die nichteuklidische Geometrie in der „Phänome nologie des Geistes" (1972), Gott und Geometrie. Eine viktorianische Kontroverse (1982), I paradossi di Zenone nel „Parmenide" di Platone (1994), Palimpsest (ed. rom. Humanitas, 1995), Aristotele e i fondamenti assiomatici della geometria (1997), Lo schiavo di Menone, Commentario a Platone, „Menone 82 B-86 C" (1998), Être Juif – après l'Holocauste (1999).

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: În viaţă sunt lucruri care nu se fac. Şi care totuşi se fac...
Subtitlu: Peter Vardy în dialog cu Imre Toth
An apariție: 2014
Ediție: I
Pagini: 364
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-50-4605-7
Colecție: Portrete în dialog
Domeniu: convorbiri
Autor: Péter Várdy, Imre Tóth
Postfaţă: Péter Várdy
Prefaţă: Gabriel Liiceanu
Traducere: Gabriela Maaz

Noi apariții

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente