Traducere de Vali Florescu
Ecranizarea romanului Apa pentru elefanti, in regia lui Francis Lawrence, a fost lansata in 22 aprilie 2011. In rolurile principale: Robert Pattinson, Reese Witherspoon si Christoph Waltz.
Aparut in SUA in 2006, romanul Apa pentru elefanti a fost luni intregi Numarul 1 in topurile de vanzari din New York Times, Los Angeles Times, Wall Street Journal, USA Today, fiind desemnat in acelasi an Favourite Book of the Year de catre publicatia Newsday. In 2007, este recompensat cu premiile Booksense Book of the Year si Bookbrowse Diamond pentru cea mai populara carte. Este tradus in peste 40 de tari si s-a vandut in 4 milioane de exemplare.
Primul rand: „Am nouazeci de ani. Sau nouazeci si trei. Ori una, ori alta“. Ultimul rand: „Pentru mosneagul asta, circul e casa lui“. Intre cele doua randuri se desfasoara povestea fascinanta a tanarului Jacob Jankowski, care in anii '30 isi face ucenicia vietii intr-unul dintre cele mai vestite circuri americane. Angajat sa aiba grija de animale, Jacob va descoperi sub marea cupola un univers cu personaje bizare si fascinante, dar cu reguli rigide ca ale unei caste. Insa va afla deopotriva ca circul nu inseamna numai stralucire si culoare, paiete si magie, rasete si ropote de aplauze, ci si animale maltratate, artisti in mizerie incercand sa uite sordidul cotidian cu ajutorul alcoolului de contrabanda, violenta si prostitutie, suferinta si tragedii, incertitudini si spaime. Pe acest fundal se perinda o galerie intreaga de figuri memorabile: Unchiul Al, directorul fara scrupule al circului; Kinko, clovnul pitic cu un zambet exagerat pictat pe chipul trist; „ciudatii“ cu trupuri contorsionate de suferinta; imprevizibilul si crudul August Rosenbluth, dresorul de animale care cade victima celor pe care i-a chinuit; Marlena, frumoasa lui sotie, dresoarea de cai, de care Jacob se indragosteste naprasnic si alaturi de care traieste o patimasa poveste de iubire; Rosie, elefantita cu personalitate si cu un secret care-i pune viata in primejdie. Fotografii alb-negru insotesc textul - instantanee surprinse la circurile americane de la inceputul secolului XX, imortalizand o lume unde minunile sunt iscate cu o lovitura de bagheta, se spulbera odata cu ultimul acord al orchestrei, dar iti lasa amintiri de-o viata.
Dan C. Mihailescu prezinta Apa pentru elefanti (ProTV, „Omul care aduce cartea“, 2009)
Vezi trailerul filmului
Ideea acestei carti mi-a venit in mod neasteptat: la inceputul anului 2003, ma pregateam sa scriu o cu totul alta carte, cand Chicago Tribune a publicat un articol despre Edward J. Kelty, un fotograf care a insotit circurile aflate in turneu in America, in anii '20 si '30. Fotografia care insotea articolul m-a fascinat atat de tare, incat am cumparat doua albume cu fotografii despre circul de altadata: Poftiti pe aici, Fotografiile lui Edward J. Kelty si Nebunesc, ciudat si minunat: Circul american vazut de F.W. Glasier. In clipa in care le-am terminat de rasfoit, ideea se nascuse deja. Am abandonat cartea pe care aveam de gand s-o scriu si, in locul ei, m-am lasat absorbita de lumea circului si a trenului cu care se deplasa acesta.
Am inceput sa-mi fac o lista cu lecturile obligatorii pentru subiect, lista sugerata de arhivarul de la Circus World, din Baraboo,Wisconsin, localitatea in care se adapostea peste iarna circul Fratilor Ringling. Multe dintre carti nu se mai gaseau in librarii, dar am reusit sa fac rost de ele de la anticariatele cu carti rare. Cateva saptamani mai tarziu, am plecat la Sarasota, Florida, pentru a vizita Muzeul Circului Ringling, care, din intamplare, vindea copii ale cartilor rare aflate in colectia sa. Am venit acasa mai saraca cu cateva sute de dolari, insa mai bogata cu mai multe carti decat puteam duce.
Mi-am petrecut urmatoarele patru luni si jumatate dobandind cunostintele necesare pentru a putea prezenta adecvat subiectul, inclusiv facand inca trei expeditii de documentare (una, din nou, la Sarasota, una la Circus World din Baraboo si o vizita de o saptamana la Kansas City Zoo, cu un fost ingrijitor de elefanti, pentru a afla cat mai multe despre limbajul trupului si comportamentul acestora).
Istoria circului american este atat de bogata, incat mi-am cules multe dintre detaliile cele mai crancene ale acestei povesti din carti sau anecdote (in lumea circului, asa cum se stie prea bine, linia de demarcatie dintre cele doua este foarte subtire).
Printre acestea se numara expunerea unui hipopotam imbalsamat, parada unei „femei puternice" de doua sute de kilograme prin oras, intr-o cusca de elefant, un elefant care isi scotea intruna tarusul din pamant si fura limonada, alt elefant care a fugit si a fost gasit in gradina de zarzavat a cuiva, un leu si un spalator de vase impietriti de spaima sub o chiuveta, un director de circ ucis, al carui corp a fost ascuns in prelata cupolei, si asa mai departe. Am incorporat, de asemenea, in poveste ingrozitoarea si reala tragedie a paraliziei provocate de ghimbirul jamaican, care a distrus vietile a cel putin o suta de mii de americani intre 1930 si 1931.
O alta intamplare, intr-o nota ceva mai vesela: tot in 1903, un circ din Dallas a achizitionat un elefant pe nume Old Mom de la Carl Hagenbeck, o legenda vie a circului, care sustinea ca e cel mai inteligent elefant pe care l-a avut vreodata. Astfel, sperantele lor au fost foarte mari. Insa noii dresori ai lui Old Mom au fost curand dezamagiti cand au descoperit ca nu o pot convinge decat cel mult sa se plimbe de colo-colo. Intr-adevar, era atat de inutila, incat „trebuia sa fie impinsa si trasa de la un circ la altul". Cand Hagenbeck a vizitat-o mai tarziu pe Old Mom la noul ei camin, a fost foarte suparat cand a auzit ca lumea o considera tembela si a spus asta - in germana. Si, brusc, toti si-au dat seama ca Old Mom nu intelegea decat ce i se spunea in germana. Dupa aceasta revelatie, Old Mom a fost dresata din nou, de aceasta data in engleza, si a avut o cariera prodigioasa. A murit in 1933, la inaintata varsta de optzeci de ani, inconjurata de prieteni si de admiratori. (Sara Gruen)
