Scriitoarea cubano-italiană ALBA DE CÉSPEDES, nepoata lui Carlos Manuel de Céspedes, primul președinte al Cubei, fiica unui diplomat cubanez și a unei italience, s-a născut la Roma în 1911. Scriitoare, activistă și jurnalistă de mare succes, este cunoscută pentru cărțile sale marcate îndeosebi de o perspectivă feministă. Debutează la doar 24 de ani, în 1935, cu volumul de povestiri L’anima degli altri, fiind închisă în același an din cauza activităților sale antifasciste. Tot 1935 îi apare primul roman, Io, suo padre, ecranizat în 1939. Romanul Nessuno torna indietro, publicat în 1938, se bucură de un succes fulminant încă de la apariție, dar e cenzurat de autorități din cauză că personajele feminine din Roma anilor ’30 nu corespundeau ideologiei fasciste. În 1940 este cenzurat și volumul său de povestiri Fuga. În 1943 este din nou arestată pentru colaborarea cu Radio Partigiana din Bari, sub pseudonimul Clorinda. În 1944 înființează la Roma revista literară Mercurio, care apare doar patru ani și unde publică scriitori precum Jean-Paul Sartre, Ernest Hemingway și Alberto Moravia. În 1949 îi apare romanul Dalla parte di lei. Caietul interzis (Quaderno proibito; Humanitas Fiction, 2024), publicat inițial în foileton în revista ilustrată La Settimana Incom (decembrie 1950–iunie 1951), apare în volum în 1952. Spre sfârșitul anilor ’50, Alba de Céspedes se mută la Paris, continuând să scrie și să publice până la moartea sa, în 1997. Printre cărțile publicate după Caietul interzis se numără romanele Prima e dopo (1955), Il rimorso (1963), La bambolona (1967), Sans autre lieu que la nuit (1973), tradus de ea însăși în italiană cu titlul Nel buio della notte (1976), precum și volumul de versuri Chansons des filles de mai (1968), pe care l-a tradus în italiană cu titlul Le ragazze di maggio (1970). Cărțile Albei de Céspedes sunt traduse în peste 30 de țări.