SIMONE DE BEAUVOIR s-a născut la Paris pe 9 ianuarie 1908. După ce a obținut licența și a devenit, la numai 21 de ani, professeur agrégé în filozofie (1929), a predat, până în 1943, la Marsilia, Rouen și Paris. La sfârșitul facultății l-a cunoscut pe Jean-Paul Sartre. Relația mitică dintre ei a durat o viață; Simone a fost, în cuvintele lui Sartre, iubirea lui „necesară“, în contrast cu iubirile „contingente“ trăite de amândoi. Volumul Quand prime le spirituel, terminat înaintea războiului, apare abia în 1979, astfel că adevăratul ei debut literar este romanul L’invitée (1943). Urmează Le sang des autres (1945), Tous les hommes sont mortels (1946), Les mandarins, care i-a adus Premiul Goncourt în 1954, Les belles images (1966) și Femeia sfâșiată (La femme rompue, 1968; Humanitas Fiction, 2014). Pe lângă celebrul Al doilea sex (Le deuxième sexe, 1949; Humanitas, 2022 ) devenit lucrare de referință pentru mișcarea feministă mondială, opera teoretică a lui Simone de Beauvoir, aparținând curentului existențialist, conține numeroase eseuri filozofice sau polemice – de exemplu, Privilège (1955), reeditat sub titlul primului articol, Faut-il brûler Sade?, și La vieillesse (1970). Autoarea a scris o piesă de teatru (Les bouches inutiles, 1945) și și-a povestit călătoriile în L’Amérique au jour le jour (1948) și în La longue marche (1957). Cele patru volume de memorii ale sale – Memoriile unei fete cuminți (Mémoires d’une jeune fille rangée; Humanitas, 2011), La force de l’âge, La force des choses, Tout compte fait – au apărut între 1958 și 1972; în 1964 li s-a adăugat nuvela autobiografică O moarte foarte uşoară (Une mort très douce, 1964; Humanitas Fiction, 2025). După moartea lui Sartre, a publicat La cérémonie des adieux (1981) şi Lettres au Castor (1983), reunind o parte din numeroasele scrisori pe care le‑a primit de la el. Până în ziua morţii, 14 aprilie 1986, Simone de Beauvoir a colaborat intens la revista pe care a fondat-o alături de Sartre, Les Temps modernes, şi, sub diverse forme, şi‑a manifestat solidaritatea totală cu feminismul.
Fotografia autoarei © Albert Harlingue/Roger Viollet Collection/Getty Images
