Foc. Din Jurnalul dragostei, necenzurat

Anaïs Nin, Foc. Din Jurnalul dragostei, necenzurat

„Nu cred decât în foc. Viaţă. Foc. Fiind eu însămi o flacără, îi înflăcărez pe alţii. Niciodată moarte. Foc şi viaţă. Le jeu." (Anaïs Nin)

Cel de-al treilea volum din provocatorul „Jurnal al dragostei“, Foc este o carte a oglinzilor, a jocurilor erotice, a iubirilor paralele (care se hrănesc sau se anihilează reciproc). Un concert de muzică a trupului. Şi o vivisecţie, pasională şi lucidă în acelaşi timp, a eului feminin în plin proces de autodezvăluire. Sau poate de automistificare? Să fie jurnalul o ţesătură densă de „minciuni miraculoase", inspirate şi menite să inspire? Există oare şi în scris o anume naturaleţe a actriţei care se joacă pe ea însăşi?

„Jurnalul meu este o oglindă; el spune povestea visătoarei care, cu multă vreme în urmă, îşi trăia viaţa aşa cum ar fi dat paginile unei cărţi" - scrie Anaïs Nin. Foc, al treilea volum din celebrul jurnal necenzurat al scriitoarei, are ca fundal New Yorkul anilor 1934-1937, „o uriaşă jucărie sclipitoare", în care Anaïs Nin evadează din colivia aurită a vieţii alături de soţul ei, Hugo Guiler. Pentru ea, erosul înseamnă dualitate şi, inevitabil, tragedie. Alături de psihanalistul Otto Rank, trăieşte orgii ale minţii; cu scriitorul Henry Miller, împărtăşeşte febra creaţiei şi atinge extazul. Mărturiseşte însă că îl aşteaptă pe bărbatul care o va mântui de toţi ceilalţi şi, poate, îl găseşte în pasionalul Gonzalo Moré, de descendenţă incasă, care îi deschide porţile misticismului. Meditează asupra naturii masculine şi feminine, asupra sexualităţii, viselor, psihanalizei şi dorinţei de creaţie. Cât din fiinţa ei profundă ne dezvăluie însă Anaïs Nin? Cât din jurnalul ei este persona, mască, plăsmuire, şi cât este „pură" autobiografie?

Despre Anaïs Nin

ANAÏS NIN (1903-1977) s-a născut în Franța, la Neuilly-sur-Seine, într-o familie cu rădăcini cubaneze, franceze și, din partea mamei, daneze. Are unsprezece ani când tatăl ei părăsește familia. Imediat după aceea, în drum spre America, Anaïs începe să-și scrie faimosul jurnal. La douăzeci de ani se căsătorește cu Hugo Guiler și revine în Franța, stabilindu-se la Paris. Aici descoperă lumea scriitorilor, a artiștilor, a avangardei și psihanalizei, o lume boemă în care își trăiește liber aventurile amoroase – cu Henry Miller, Otto Rank, Antonin Artaud, Edmund Wilson, Gore Vidal –, pe care le consemnează în jurnal. Își câștigă existența lucrând ca model, dansatoare, psihanalist amator. În 1939, înainte de izbucnirea războiului în Europa, se întoarce împreună cu Hugo Guiler în Statele Unite, iar în 1955, prea puțin preocupată de impedimente legale, se va căsători și cu Rupert Pole, mariaj anulat însă în 1966. Pole îi va fi totuşi alături până când scriitoarea se va stinge din viață în 1977, la Los Angeles. În 1932 Anaïs Nin publică prima carte, D.H. Lawrence: An Unprofessional Study, urmată de House of Incest (poem în proză, 1936), Winter of Artifice (1939) și Under a Glass Bell (povestiri, 1944), Stella (1945), „romanul continuu“ Cities of the Interior (compus din Ladders to Fire – 1946, Children of the Albatross –1947, The Four-Chambered Heart – 1950, A Spy in the House of Love – 1954 și Seduction of the Minotaur – 1961), scrierile erotice Delta lui Venus (Delta of Venus, 1969; Humanitas Fiction, 2007) și Little Birds (1979, postum). Jurnalul lui Anaïs Nin este publicat în formă cenzurată începând cu 1966. Volumele aceluiași jurnal încep să apară necenzurate din anii ’90, în seria „Jurnalul dragostei“: Henry și June (Henry and June: 1931–1932; 1990; Humanitas Fiction, 2008, 2014, 2021), Incest (Incest: 1932–1934; 1992; Humanitas Fiction, 2006, 2010, 2016, 2021), Foc (Fire: 1934–1937; 1996; Humanitas Fiction, 2006, 2014), Nearer the Moon: 1937–1939 (1996), Mirages: 1939–1947 (2013) și Trapeze: 1947–1955 (2017). Opera lui Anaïs Nin este tradusă în peste douăzeci de limbi.

Recenzii

„O singură pagină din extraordinarul jurnal al lui Anaïs Nin conţine mai mult erotism, melodramă, fantezie, vis şi luciditate decât cele mai multe romane.“ (Booklist)

„Foc este un dialog curajos între carne şi spirit.“ (Newsweek)

Alte Detalii