Legenda

Libere meditații ale unui deținut incomod

Traducere, postfață și note de Bogdan Ghiu

În noiembrie 2024, Boualem Sansal este arestat în Algeria și încarcerat în urma unor declarații publice considerate ostile regimului. După un proces controversat și o condamnare la cinci ani de închisoare, mobilizarea internațională duce la grațierea sa. În Legenda. Libere meditații ale unui deținut incomod, o carte-eveniment, Boualem Sansal revine asupra acestei experiențe, care devine punctul de plecare al unei lucide reflecții asupra libertății.

„Legenda. Libere meditații ale unui deținut incomod nu este ușor de rezumat. Este o carte memorabilă, un obiect literar, moral, politic, uman de mare intensitate și virtuozitate, care se cere mânuit cu grijă: e exploziv. Un adevărat vârtej în care se împletesc într-un flux amețitor mărturia carcerală, observarea atentă, în același timp pătrunzătoare și compătimitoare, a semenilor, critica socială și politică, cultul poeziei și elogiul limbii franceze, iubirea și intransigența morală, dar și adevăratul patriotism și, mai ales, conștiința clară, tranșantă a adevăratei puteri – deci datorii – a scriitorului: aceea de a chestiona și de a deranja, cu inflexibilitate, evidențele întotdeauna fabricate și de multe ori impuse și întreținute cu forța. O carte-caz cu atât mai complicată – adică exemplară – cu cât autorul însuși s-ar putea să cadă victimă propriei clarviziuni și cerbicii, devenind, cum se spunea cândva, din acuzat, acuzator și, din nou, acuzat. O carte-proces în care rolurile se pot oricând inversa. Dar care are imensul merit de a relansa o figură moral-politică unică, care a făcut, în vremea totalitarismului est-european, gloria acestei părți pe atunci aservite a continentului european: disidentul. Legenda. Libere meditații ale unui deținut incomod este un manifest despre literatura ca datorie de disidență.“ — BOGDAN GHIU

Despre Boualem Sansal

BOUALEM SANSAL s-a născut la 15 octombrie 1949 la Teniet el Had din Algeria. După ce a absolvit, în 1972, l’École Nationale Polytechnique d’Alger, a fost asistent și cercetător în cadrul acesteia. A obținut titlul de doctor în economie. În 1996 a fost numit director general la Ministerul Industriei, dar în 2003 a fost concediat pentru atitudinea sa critică față de putere. Debutează în 1999, la Gallimard, cu Le Serment des barbares (Premiul pentru primul roman și Premiul Tropiques). Au urmat romanele: L’Enfant fou de l’arbre creux (2000; Premiul Michel-Dard, 2001), Dis-moi le paradis (2003), Harraga (2005). În 2008 a apărut Satul neamțului sau Jurnalul fraților Schiller (Le village de l’Allemand ou Le journal des frères Schiller; Humanitas Fiction, 2018; Marele premiu RTL-Lire, Marele premiu pentru roman al Societății Oamenilor de Litere din Franța, Premiul Nessim Habif al Academiei Regale de Limbă și Literatură Franceză din Belgia, Premiul Louis-Guilloux), urmat de Rue Darwin (2011; Premiul romanului arab, 2012), 2084. Sfârșitul lumii (2015; 2084. La fin du monde; Humanitas Fiction, 2016; Marele premiu al Academiei Franceze) și Trenul de Erlingen sau Metamorfoza lui Dumnezeu (Le train d’Erlingen ou La métamorphose de Dieu, 2018; Humanitas Fiction, 2020; selecționat la Premiul Interallié și la Premiul Fnac pentru roman). Boualem Sansal a mai publicat povestiri și mai multe volume de eseistică. În 2011 a primit Premiul Păcii acordat de Uniunea Librarilor Germani pentru modul în care „critică deschis situația politică și socială din țara sa“, în 2012 statul francez i-a acordat titlul de Chevalier des Arts et des Lettres, în 2013 Academia Franceză i-a decernat Marele premiu pentru Francofonie etc. Locuiește în Algeria, în orașul Boumerdès.

Fotografia autorului © Catherine Hélie

Recenzii

„În descendența lui Soljenițîn, care a fisurat sistemul sovietic, și a lui Camus, care a plătit pentru refuzul absoluturilor, Sansal reafirmă menirea marilor scriitori: ne amintește că libertatea este supusă violenței.“ — Le Journal du Dimanche

„Așa cum ne-a obișnuit Boualem Sansal, literatură de înaltă clasă: captivitatea în celula închisorii devine o imagine simbolică a vieții într-un stat polițienesc lipsit de scrupule, camuflat în veșminte religioase.“ — Der Standard

„Nimeni n-ar trebui să ignore cum arată închisorile unei dictaturi: paginile pe care Sansal le consacră acestui subiect sunt esențiale și cutremurătoare.“ — La Tribune

Alte Detalii