Stigmatul Casandrei

Cinghiz Aitmatov, Stigmatul Casandrei

Cinghiz Aitmatov este unul dintre cei mai importanti scriitori de limba rusa postbelici, iar cartile sale sunt traduse in peste douazeci de limbi.Ce ramane din Stigmatul Casandrei dupa ce afli din paginile lui despre sinuciderea spectaculoasa in cosmos a unui savant rus, transmisa in direct la televiziune cu tot dichisul, despre linsarea unui futurolog american savarsita pe pamant american de catre o multime iesita din minti sau a unei studente aflate printre demonstrantii spumegand de furie din Piata Rosie? Ramane strigatul deznadajduit al unui om care vrea sa spuna adevarul si nu este crezut, asa cum Casandra, la randul ei, fusese blestemata sa i se puna la indoiala adevarurile rostite. Iar acest adevar, strigat cu disperare si necrezut de nimeni, este ca Raul se afla in oameni, indiferent ce nume poarta: "capcanele pentru cadavre" puse de militarii sovietici in Afganistan pentru uciderea populatiei civile, faradelegile savarsite in vremea balaurului cu doua capete, numit pe scurt Hitlerstalin sau Stalinhitler, sau "productia fetusilor-x" - copii ai nimanui insamantati in uterele-incubator ale detinutelor din Uniunea Sovietica pentru crearea omului nou.

Rodica Grigore despre Stigmatul Casandrei („Semne şi prevestiri“, Cultura, 18 iunie 2010)

Despre Cinghiz Aitmatov

Cinghiz Aitmatov s-a nascut la 12 decembrie 1928 la Seker, in nordul Kirgizstanului (pe atunci Republica Socialista Sovietica Kirghiza). In 1956 este admis la Institutul de Literatura Maxim Gorki din Moscova, iar intre 1958 si 1966 este corespondentul ziarului Pravda in Republica Kirghiza. In 1958 publica prima sa nuvela ampla, Geamilia, despre care Louis Aragon, cel ce a tradus-o in limba franceza, spunea ca este cea mai frumoasa poveste de iubire din lume, urmata de numeroase alte nuvele si microromane, printre care Ochi de camila (1961), Primul invatator (1963) si Cocorii timpurii (1975). In 1980 publica romanul-parabola O zi mai lunga decat veacul, iar in 1987, Esafodul. Scrierile sale au reprezentat, atat pentru Occident, cat si pentru blocul comunist, dovada ca literatura de limba rusa nu ramanea tributara ideologiei si realismului socialist. Cartile sale au fost traduse in peste douazeci de limbi, bucurandu-se de un enorm succes de public si de critica. Romanul Stigmatul Casandrei (1995) apartine perioadei tarzii a creatiei scriitorului, cand acesta abandoneaza filonul local, abordand un ton universal. Dupa 1985, Cinghiz Aitmatov s-a alaturat politicii de glasnost a lui Mihail Gorbaciov, devenind consilier al acestuia si ambasador al URSS la ONU, apoi al Rusiei la Bruxelles, pe langa Uniunea Europeana si NATO. Intre 1993 si 2008 a ocupat aceleasi functii, cu intermitente, reprezentand Kirgizstanul. A murit in Germania la 10 iunie 2008.

Recenzii

"Cinghiz Aitmatov a fost intotdeauna un scriitor curajos, care nu s-a temut nici in timpul comunismului sa denunte raul si nedreptatea." (The Observer)

"Proza lui Aitmatov respira o umanitate profunda, care dezvaluie maretia personajelor confruntate cu situatii-limita." (L'Humanite)

"Aitmatov stie sa imbine ca nimeni altul fantasticul cu realitatea frusta, iar rezultatul este uluitor." (The Independent)

Alte Detalii