JOHN STUART MILL s-a născut la Londra, la 20 mai 1806. A avut parte de una dintre cele mai faimoase experienţe educaţionale. Tatăl său, economistul şi filozoful utilitarist James Mill, discipol al lui Bentham, l-a crescut complet separat de alţi copii: băiatul ştia greaca la cinci ani, algebra şi latina la nouă ani. Nici un fel de religie, de metafizică nu au fost lăsate să pătrundă până la John Mill. Rezultatul acestei educaţii a fost ambiguu: John a absorbit utilitarismul lui Bentham şi al tatălui său, dar a trecut şi printr-o criză profundă la vârsta adolescenţei. John Stuart Mill, mai ales în ceea ce priveşte filozofia politică, nu s-a rezumat doar la autorii anglo-saxoni. El se referă la germanul Wilhelm von Humboldt cu respect şi a fost în legătură strânsă cu france zul Tocqueville. Se spune adesea, şi se pare că pe bună dreptate, că John Stuart Mill este ultimul mare liberal clasic şi primul liberal modern. La Mill se pot găsi preocupări şi pentru distribuirea echitabilă a veniturilor sau pentru rolul comunităţii în viaţa socială. Există însă şi cealaltă faţetă, teoretizarea libertăţii individuale; este latura atât de bine ilustrată în eseul Despre libertate, apărut în 1859. Aici teza centrală constă, în fond, în aceea că individul este suveran asupra lui însuşi, asupra propriului trup şi spirit. Mill denunţă orice tiranie asupra individului, fie ea şi tirania majorităţii. Mill a fost o personalitate multilaterală: a scris tratate de economie şi de logică, a dezvoltat filozofia utilitaristă şi filonul tradiţiei empiriste engleze. A murit în 1873.