Omul şi clima

Lucian Boia, Omul şi clima

Teorii, scenarii, psihoze

În Omul şi clima, Lucian Boia analizeazã ansamblul teoriilor, scenariilor şi psihozelor climatice din Antichitate pânã în zilele noastre, pentru a decripta mecanismul mental şi ideologic al acestor construcţii şi atitudini. Autorul împarte imaginarul climei în trei categorii: teorii de naturã antropologicã şi psihologicã (diversitatea umanã se explicã prin diferenţele de climat), istoricã (clima influenţeazã dinamica proceselor istorice, ascensiunea anumitor civilizaţii, stagnarea sau decãderea altora) şi „catastroficã“ (imaginarul „sfârşitului lumii“, scenariile extincţiei rasei umane, al cãror prototip rãmâne Potopul). Lucian Boia nu infirmã şi nici nu valideazã vreuna dintre aceste teorii şi, mai ales, nu încearcã sã prezicã viitorul. Autorul ne vorbeşte, de fapt, despre istoria imaginaţiei umane, care, de-a lungul timpului, a fost stimulatã, contrariatã, înfuriatã sau chiar terifiatã de climã.

„Ce se întâmplã oare cu ploaia şi cu vremea bunã? Mileniul trei începe cu o veste proastã: clima pare complet dereglatã. Unii anunţã deja ce e mai rãu: încãlzirea actualã ar fi de naturã sã bulverseze condiţiile de viaţã de pe planetã. Sã fie sfârşitul lumii în perspectivã? Sau, dacã nu chiar sfârşitul, cel puţin prãbuşirea orgolioasei şi imprudentei noastre civilizaţii tehnologice? Autorul acestei cãrţi nu îşi propune sã adopte o poziţie în dezbaterea climaticã actualã, adicã sã afirme sau sã punã la îndoialã, sã amplifice sau sã minimalizeze încãlzirea globalã şi consecinţele acesteia. Îi admir pe cei care cunosc deja viitorul. În ceea ce mã priveşte, eu nu ştiu nimic despre el. Dar, în paralel cu istoria climei «adevãrate» şi a viitorului ei, existã o altã istorie, legatã de prima, şi totuşi independentã: istoria imaginaţiei umane stimulate, uneori chiar inflamate, de manifestãrile climei. Aceasta este istoria pe care îmi propun sã o povestesc.“ (Lucian BOIA)

Despre Lucian Boia

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune) şi la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât şi prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viaţa extraterestră şi sfârşitul lumii până la comunism, naţionalism şi democraţie). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului, a Franţei şi a Germaniei. În 1997, lucrarea sa Istorie şi mit în conştiinţa românească a stârnit senzaţie şi a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale.

Volume publicate la Humanitas: Istorie şi mit în conştiinţa românească (1997, 2000, 2002, 2006, 2010, 2011) Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune (1998, 2002, 2008) Două secole de mitologie naţională (1999, 2005, 2011) Mitologia ştiinţifică a comunismului (1999, 2005, 2011) Sfârşitul lumii. O istorie fără sfârşit (1999, 2007) Pentru o istorie a imaginarului (2000, 2006) România, ţară de frontieră a Europei (2002, 2005, 2007) Mitul democraţiei (2003) Între înger şi fiară. Mitul omului diferit din Antichitate până în zilele noastre (2004, 2011) Jules Verne. Paradoxurile unui mit (2005) Omul şi clima. Teorii, scenarii, psihoze (2005) Tinereţe fără bătrâneţe. Imaginarul longevităţii din Antichitate până astăzi (2006) Occidentul. O interpretare istorică (2007) Napoleon III cel neiubit (2008) „Germanofilii". Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial (2009, 2010) Franţa, hegemonie sau declin? (2010) Tragedia Germaniei: 1914–1945 (2010) Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950 (2011) Istoriile mele. Eugen Stancu în dialog cu Lucian Boia (2012) Explorarea imaginară a spaţiului (2012) De ce este România altfel? (2012) Eugen Brote (1850–1912). Destinul frânt al unui luptător naţional (2013) Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine (2013) Balcic. Micul paradis al României Mari (2014) Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări (2014) Dosarele secrete ale agentului Anton. Petru Comarnescu în arhivele Securităţii (2014) Suveranii României. Monarhia, o soluţie? (2014) Maria, regina României, Jurnal de rãzboi (3 vol., editor) (2014–2015) Cum s-a românizat România (2015) Mihai Eminescu, românul absolut (2015) Strania istorie a comunismului românesc (2016) Un joc fără reguli. Despre imprevizibilitatea istoriei (2016) În jurul Marii Uniri de la 1918. Națiuni, frontiere, minorități (2017) Cum am trecut prin comunism. Primul sfert de veac (2018) Cum am trecut prin comunism. Al doilea sfert de veac (2019) Cum am trecut prin comunism. Primul sfert de veac (2018) Întrebări fără răspuns (sau cu prea multe răspunsuri) (2019) Românii şi Europa: O istorie surprinzătoare (2020)