Stiinta voioasa / Genealogia moralei / Amurgul Idolilor

Friedrich Nietzsche, Stiinta voioasa / Genealogia moralei / Amurgul Idolilor

Din categoriile filozofie

În colecția Paradigme

Intreaga carte nu este altceva decat o desfatare dupa lipsuri si neputinte indelungate, strigatul de bucurie al puterilor revenite, al credintei reinviate in ziua de maine si de poimaine, al neasteptatului sentiment si presentiment al viitorului, al apropiatelor aventuri, al marilor din nou deschise, al telurilor din nou permise, din nou crezute. Stiinta voioasa Noi cei care cautam cunoasterea nu ne cunoastem pe noi insine, si aceasta dintr-o pricina bine intemeiata. Nu ne-am cautat niciodata – cum s-ar putea atunci sa ne gasim intr-o zi ? S-a spus pe drept cuvant: „acolo unde se afla comoara voastra este si inima voastra“; comoara noastra se afla acolo unde se afla stupii cunoasterii noastre. Genealogia moralei Aceasta scriere – titlul o tradeaza – e inainte de toate o recreare, o pata de soare, o escapada in trandaveala unui psiholog. Poate si un nou razboi? Si sunt cumva iscoditi noi idoli?... Aceasta mica scriere e o mare declaratie de razboi. Amurgul idolilortraducere de Liana Micescu si Alexandru Al. Sahighian

Despre Friedrich Nietzsche

FRIEDRICH NIETZSCHE, filozof al culturii, filolog, scriitor, una dintre figurile ilustre ale gândirii moderne din secolul al XIX-lea, s-a născut la 15 octombrie 1844 la Röcken, lângă Lützen, în Germania, într-o familie de pastori luterani. După studii liceale la colegiul din Pforta, urmează cursurile universităților din Bonn și Leipzig, mai întâi la Facultatea de Teologie, apoi la cea de Filologie Clasică, avându-l ca profesor pe cunoscutul Friedrich Wilhelm Ritschl. Distingându-se, încă din timpul studiilor, ca un strălucit cercetător, Nietzsche este propus de Ritschl pentru catedra de filologie clasică la Universitatea din Basel, unde ocupă, în 1869, un post de profesor. Din acea perioadă datează prietenia lui Nietzsche – el însuși muzician și compozitor – cu Richard Wagner, a cărui personalitate a avut asupra gândirii nietzscheene o influență substanțială. Decisivă a fost însă, pentru Nietzsche, întâlnirea cu filozofia lui Schopenhauer. În 1872 apare Nașterea tragediei din spiritul muzicii, studiu ce s-a bucurat de un deosebit ecou; între 1873 şi 1876 apar Considerații inactuale – o culegere de studii și reflecții filozofice. Începând cu 1876, starea sănătății sale se înrăutățește treptat, astfel încât, în 1879, renunță la postul de profesor, stabilindu-se alternativ în Elveția, la Sils-Maria pe valea Innului, în Italia și în sudul Franței, consacrându-se doar scrisului. Din 1878 datează Omenesc, prea omenesc, iar în 1881 apare Aurora. Gânduri asupra prejudecăților morale. În 1882 publică Ştiința voioasă, urmată de Așa grăit-a Zarathustra (1883–1884), Dincolo de bine și de rău (1886), Despre genealogia moralei (1887), precum și de noi ediții ale lucrărilor anterioare. În 1889 apare Amurgul idolilor. În același an, Nietzsche, grav bolnav psihic, este internat în diferite clinici. După câteva intervale de remisiune, în care se ocupă de reeditări, de traduceri din operele sale și de corespondență, se stinge din viață în 1900, la Weimar.

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Stiinta voioasa / Genealogia moralei / Amurgul Idolilor
An apariție: 1994
Ediție: editia I
Pagini: 252
Format: 13x20 cm
ISBN: 973-28-0527-7
ISBN-10: 973-28-0527-7
Colecție: Paradigme
Domeniu: filozofie
Autor: Friedrich Nietzsche

Noi apariții

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente