Introducere în metafizică

Martin Heidegger, Introducere în metafizică

După Fiinţă şi timp, Heidegger nu a mai părăsit niciodată problematica fiinţei. În Introducere în metafizică, lucrare ce reia întocmai cursul ţinut la Freiburg în semestrul de vară al anului 1935, această preocupare revine în chip sistematic. De astă dată, fiinţa este desprinsă din suita existenţialiilor desfăşurată în Fiinţă şi timp. Heidegger arată cum toată metafizica occidentală nu a făcut decât să oculteze faimoasa «diferenţă ontologică» - cea dintre «fiinţă» (Sein) şi «fiinţare» (Seiendes) -, căutîndu-l pe «a fi» într-unul sau altul din chipurile «celor ce sunt». Vrând să demonstreze că Sein nu este un cuvânt gol, Heidegger îşi structurează investigaţia după cuplurile care definesc fiinţa prin ceea ce i se opune: fiinţă şi devenire, fiinţă şi aparenţă, fiinţă şi gândire, fiinţă şi obligativitate. De o surprinzătoare transparenţă în raport cu Fiinţă şi timp, acest volum excelează totodată prin inconfundabilele interpretări heideggeriene în marginea gândirii presocraticilor şi a tragediei eline.

Despre Martin Heidegger

MARTIN HEIDEGGER (1889–1976) este unul dintre cei mai importanţi filozofi ai secolului XX. Provine din şcoala fenomenologică întemeiată de Edmund Husserl, al cărui elev apropiat a fost la Freiburg. Va dezvolta însă o cu totul altă concepţie asupra fenomenologiei, transformând-o radical, sub influenţa filozofiei vieţii (Dilthey) şi a filozofiei existenţei (Søren Kierkegaard), într-o fenomenologie ce are în centrul ei „întrebarea privitoare la fiinţă“ (ontologie). În tinereţe face studii de teologie (1909–1911) şi filozofie (1911–1913) la Freiburg, unde îşi începe activitatea didactică în anul 1915. Între 1923 şi 1928 predă la Universitatea din Marburg, revenind apoi la Freiburg ca succesor al lui Husserl. Timp de nouă luni, în anii 1933–1934, este rector al Universităţii din Freiburg, preluarea acestei funcţii fiindu-i ulterior reproşată ca implicare făţişă în politica nazistă. Rămâne profesor la Freiburg până în anul 1945, când forţele de ocupaţie franceze îi interzic să mai desfăşoare activitate didactică. În această perioadă, ca şi în anii următori, cabana sa din Todtnauberg, în mijlocul Munţilor Pădurea Neagră, devine un loc vizitat de numeroşi intelectuali, cei mai mulţi francezi, fapt care îi va asigura o reală posteritate filozofică în Franţa. În anii de mijloc ai carierei sale, spre sfârşitul anilor '30, se dedică interpretării operei lui Nietzsche, pe care-l vede drept „ultimul metafizician“. Lucrarea sa cea mai importantă este Sein und Zeit / Fiinţă şi timp, din care publică în 1927 doar o treime din planul iniţial, fără a o încheia vreodată. Alte texte majore: Ce este metafizica? (1929), Despre esenţa adevărului (1930), Scrisoare despre „umanism“ (1947), Introducere în metafizică (1953), Despre miza gândirii (1969).

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Introducere în metafizică
An apariție: 2011
Ediție: a II-a
Pagini: 296
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-50-3300-2
Colecție: Seria de autor Martin Heidegger
Domeniu: filozofie
Autor: Martin Heidegger
Traducere: Gabriel Liiceanu, Thomas Kleininger

Noi apariții

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente