Închide Close
Boala de moarte

Editura Humanitas

Søren Kierkegaard, Boala de moarte

Din categoriile filozofie

În colecția Phi

Pentru Kierkegaard, omul, ca spirit ce isi are temeiul in Dumnezeu, trebuie sa se implineasca prin credinta. Cand insa credinta nu reuseste sa-l inradacineze in Dumnezeu, se iveste boala de moarte – disperarea. Ganditorul danez distinge trei tipuri fundamentale de disperare: disperarea celui care nu este constient ca are un sine; disperarea celui care nu vrea sa fie el insusi; disperarea celui ce vrea sa fie el insusi. Din analiza lor, Kierkegaard va deduce „scandalul crestinismului“: orice om se simte scandalizat de aceasta religie, caci viziunea crestina despre om este atat de extraordinara, incat numai gandul ca ea ar putea fi adevarata ne inspaimanta. Crestinismul este o religie prea nobila pentru o fiinta atat de ignobila ca omul.traducere de Madalina Diaconu
Despre Søren Kierkegaard

SØREN KIERKEGAARD (5 mai 1813, Copenhaga – 11 noiembrie 1855, Copenhaga) a studiat teologie şi filozofie la universităţile din Copenhaga şi Berlin, absolvind-o pe cea dintâi în 1841 cu o teză despre ironia socratică şi cea romantică. După articole politice şi culturale în presa daneză, debutează în volum cu eseul Din hârtiile unuia încă viu (1838), o critică la adresa lui Hans Christian Andersen. Despărţirea de logodnica sa Regine Olsen prilejuieşte scrierea cărţii care îi conferă celebritate, Sau-sau (1843). Urmează aproape 40 de volume semnate cu pseudonime sau numele propriu, cu subiecte variind între filozofie, psihologie, literatură şi religie, care evidenţiază primatul individului concret, istoric şi contingent asupra oricărei realităţi depersonalizante şi imposibilitatea de a „închide" fenomenul vieţii în categorii abstracte şi explicative. În ultima parte a vieţii stârneşte senzaţie cu polemica sa împotriva autorităţilor bisericeşti daneze, cărora le reproşa superficializarea creştinismului. Opera sa a exercitat o influenţă considerabilă, fiind sursă de inspiraţie pentru teologia dialectică, existenţialismul filozofic şi creştin, pentru psihologia şi literatura modernităţii.

Opere principale: Om Begrebet Ironi med stadigt Hensyn til Socrates (Despre conceptul de ironie, cu permanentă referire la Socrate), 1841; Frygt og Bæven (Frică şi cutremur), 1843; Gjentagelsen (Repetiţia), 1843; Philosophiske Smuler eller En Smule Philosophi (Fărâme filozofice sau O fărâmă de filozofie), 1844; Begrebet Angest (Conceptul de angoasă), 1844; Stadier paa Livets Vei (Stadii pe drumul vieţii), 1845; Afsluttende uvidenskabelig Efterskrift (Post-scriptum neştiinţific, concluziv), 1846; Kjerlighedens Gjerninger (Faptele iubirii), 1847; Opbyggelige Taler (Discursuri edificatoare), 1845-1850; Sygdommen til Døden (Boala de moarte), 1849; Bogen om Adler (Cartea despre Adler), 1846-1847.

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Boala de moarte
  • An apariție: 1999
  • Ediție: editia I
  • Pagini: 250
  • Format: 11x16,5 cm
  • ISBN: 973-28-0261-8
  • ISBN-10: 973-28-0261-8
  • Colecție: Phi
  • Domeniu: filozofie
  • Autor: Søren Kierkegaard

Noi apariții

Author spotlight

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact