Cercetări filozofice

Ludwig Wittgenstein, Cercetări filozofice

„Îl consider pe Wittgenstein un geniu filozofic, nu numai datorită marelui său talent de a vedea neîncetat esenţialul la o problemă, ci şi datorită forţei copleşitoare a minţii sale, a intensităţii gândirii sale, cu ajutorul căreia merge spre temeiul întrebărilor şi nu se mulţumeşte niciodată cu ipoteze pur şi simplu probabile.“ (Frank Ramsey)

„Wittgenstein era incapabil să se declare satisfăcut cu soluţii bastarde şi facile, el trebuia să meargă până la limita înţelegerii. Se dăruia pe de-a-ntregul acestei sarcini, trăind într-o stare de tensiune continuă. Nici unul dintre cei care-i urmau cursurile nu se putea îndoi că el împingea până la limită acest efort de voinţă şi de inteligenţă. Era, la el, unul dintre aspectele unei onestităţi inflexibile.“ (Norman Malcolm)

„Limbajul Cercetărilor filozofice este, de asemenea, remarcabil. Stilul este simplu şi limpede, construcţia propoziţiilor fermă şi liberă... Forma este uneori cea a dialogului, cu întrebări şi răspunsuri, uneori, ca în Tractatus, ea se condensează în aforisme. Se remarcă o absenţă izbitoare a oricărui ornament literar şi a jargonului tehnic sau terminologic. Moderaţia unită cu cea mai bogată imaginaţie, impresia simultană dată de continuitatea naturală şi de întorsăturile surprinzătoare ne fac să ne gândim la alte producţii faimoase ale geniului Vienei. Schubert a fost compozitorul favorit al lui Wittgenstein.“ (Georg Henrik von Wright)

„Problemele sunt dezlegate nu prin producerea unei experienţe noi, ci prin punerea laolaltă a unor lucruri de mult cunoscute. Filozofia este o luptă împotriva vrăjirii intelectului nostru cu mijloacele limbajului.“ (Ludwig Wittgenstein)

Despre Ludwig Wittgenstein

LUDWIG WITTGENSTEIN s-a născut în 1889 la Viena şi a încetat din viaţă în anul 1951 la Cambridge. Viaţa şi activitatea lui s-au desfăşurat alternativ în spaţiul cultural şi intelectual central-european şi în cel anglo-saxon. Astăzi, Wittgenstein este socotit, alături de Martin Heidegger, unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai secolului XX. Lucrarea sa de tinereţe, Tractatus Logico-Philosophicus, foloseşte instrumentele logicii moderne într-o încer care originală de analiză a limbajului, a gândirii şi a raporturilor lor cu realitatea. Distincţia celebră pe care o face între a spune şi a arăta exclude orice vorbire cu sens despre frumos, bine sau Dumnezeu. În scrierile mai târzii, dar mai ales în Cercetări ﬁlozoﬁce (apărută postum), Wittgenstein reuşeşte ceea ce nici un alt ﬁlozof nu pare să ﬁ realizat: o ruptură radicală cu vechiul său mod de a vedea lucrurile, simultan cu inaugurarea unui mod cu totul nou de a practica ﬁlozoﬁa. Pe lângă Tractatus, singura carte de ﬁlozoﬁe publicată în timpul vieţii, Wittgenstein a lăsat o cantitate enormă de postume, din care face parte şi corespondenţa sa ﬁlozoﬁcă. Dintre scrierile lui Wittgenstein au apărut, în traducere, la Humanitas: Caietul albastru (1993, reeditări 2005, 2013), Lecţii şi convorbiri despre estetică, psihanaliză şi credinţa religioasă (1993, reeditare 2005), Însemnări postume, 1914–1951 (1995, reeditări 2005, 2013), Tractatus Logico-Philosophicus (2001, reeditare 2012), Scrisori despre Tractatus (2012), Cercetări ﬁlozoﬁce (2004, reeditare 2013), Despre certitudine (2005, reeditare 2013), Jurnale 1914–1916 şi Câteva remarci asupra formei logice (2010).

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Cercetări filozofice
An apariție: 2013
Ediție: a II-a
Pagini: 432
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-50-3940-0
Colecție: Seria de autor Ludwig Wittgenstein
Domeniu: filozofie
Autor: Ludwig Wittgenstein
Studiu introductiv: Adrian-Paul Iliescu
Traducere: Adrian-Paul Iliescu, Mircea Flonta, Mircea Dumitru

Noi apariții

Lucian Boia

pagina autorului

LUCIAN BOIA, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie...

Evenimente