Închide Close

Editura Humanitas

Panait Istrati, Chira Chiralina

Din categoriile literatură

În colecția Biblioteca virtuală

EBOOK GRATUIT / PDF > DESCARCĂ

 

„Chira Chiralina e prima mea operă şi-mi rămâne scumpă între toate... Şi poate că azi plângem amândoi pe ruinele unor năzuinţi cari ne-au fost deopotrivă de scumpe...“ — PANAIT ISTRATI

 

Tragică, romantică, exotică, fermecătoare, plină de aventuri şi de pasiuni interzise, împletind viciul şi virtutea, abjecţia şi nobleţea, Chira Chiralina este una dintre cele mai tulburătoare scrieri din literatura română şi o neobosită pledoarie pentru libertate. Tânăra Chira, ademenitoare şi naivă, îndrăzneaţă şi nesăbuită, îşi duce zilele alături de mama ei în petreceri şi răsfăţ. Seară de seară, cu o nepăsare sporită parcă de apăsarea sorţii, fata îşi primeşte oaspeţii într-un cadru sufocat de erotism, devenind, cu voie ori fără voie, idealul amăgitor al fratelui ei mai mic, Dragomir. Când, asemenea oricărei iluzii, Chira îi scapă tânărului printre degete, acesta porneşte pe urmele ei prin lumea cea mare, într-o călătorie care-i perverteşte sufletul şi-i îngenunchează spiritul. Odiseea levantină a căutării surorii iubite zugrăveşte un preţios tablou al Orientului la mijloc de secol XIX şi oferă impresionante lecţii de viaţă. La capătul drumului, hoinarul Dragomir, înţelepţit, îşi transpune experienţa pribegiei într-o poveste de o frumuseţe răscolitoare.

 

Scutite de grijile gospodăriei, cele două femei îşi petreceau vremea cu odihna, cu baia, cu toaleta, cu siropurile, cu mâncarea, cu narghilelele şi cu primirea curtezanilor. Nu uitau nici rugăciunile, dar nu se duceau niciodată la biserică, iar timpul sacrificat lui Dumnezeu era foarte scurt... Şi, desigur, mama era mulţumită de ceea ce Dumnezeu voia ca ea să facă, fiindcă el nu vrea lucruri silnice. El voia, mai întâi, ca mama şi fiica să stea în pat dimineaţa, cât le-o plăcea – loc potrivit pentru a ronţăi pesmeţi cu unt şi miere şi pentru a bea cafeaua cu lapte. Dumnezeu le poruncea apoi să se îmbăieze şi să-şi ungă corpul cu elixir de smirnă, să-şi înfrăgezeze obrajii cu abur de lapte fierbând la foc mic; să-şi facă părul lucios cu unt de migdale parfumat cu mosc; să-şi lustruiască unghiile cu o pensulă înmuiată în esenţă de anilină de acaju. Era apoi o întreagă daraveră cu toaleta genelor, sprâncenelor, buzelor şi obrajilor. Şi când totul era gata, urmau dejunul, fumatul şi siesta. Se trezeau când soarele era la chindie, pentru a arde aromate, pentru a bea siropuri şi în sfârşit pentru a începe marea dandana a zilei: cântecele, danţurile, cheful care ţinea până la miezul nopţii.

Despre Panait Istrati

Panait Istrati se naste la Braila la 10/22 august 1884, fiind al doilea copil nelegitim al Joitei Istrate si al lui Gheorghios Valsamis, kefalinit din Faraklada, de profesie precupet. In 1885, bolnav de tuberculoza, Valsamis se stinge la Atena. Copilaria si-o petrece la Baldovinesti, la bunica Nedelea, in preajma unchilor Anghel si Dumitru. In 1891-1896 urmeaza clasele primare la Braila, iar din 1897 intra la stapan: baiat de pravalie la kir Leonida si kir Nikola, ucenic in diverse meserii la Atelierele Docurilor, Pescariile Statului si Fabrica de Franghii. O lunga prietenie il leaga de Mihail Kazanski, care-i cultiva gustul pentru lectura si cunoastere. In 1904, la Bucuresti, ca agent la Biroul de plasare al lui Ghita Cristescu, ia contact cu miscarea socialista. Este apoi fecior in casa unui avocat, valet la Hotelul English si servitor la un spital. La Giurgiu descarca vagoane in port; la Braila, ca zugrav, se imprieteneste cu pictorul-sobar Samoila Petrov. In 1905, an Capitala, participa la manifestatia de solidaritate cu miscarile revolutionare din Rusia. La Braila este arestat si condamnat cu suspendare pentru „rapire“ de minora, incorporat, capata dispensa medicala dupa o luna de cazarma. In 1906 lucreaza ca portar la Constanta si incepe colaborarea cu Romania Muncitoare, care ii publica primul articol: „Regina Hotel“. Se imbarca clandestin cu destinatia Alexandria, in 1907 cutreiera Egiptul, Siria si Libanul, trece prin Pireu, Neapole si Jaffa; asi castiga existenta ca zugrav, om-sandvici, actor figurant. In 1908 este portar la Hotelul Popescu din Lacu Sarat. Din nou in Egipt, in 1909, zugrav la Braila. Este incarcerat la Vacaresti (laolalta cu I.C. Frimu) pentru participare la manifestatia in favoarea lui Racovski. Ca lider sindical la Braila, organizeaza revolta portuarilor impotriva regulamentului intocmit de capitanie. Petrece iarna in Egipt. In 1910, impreuna cu Stefan Gheorghiu, conduce marea greva a lucratorilor din portul Brailei, ii apar articole si in Dimineata, Adevarul, Viata sociala. Revine in Egipt; in 1911 publica „Nostra famiglia“ in Lumea noua. E internat la Sanatoriul Filaret. In 1912, ca secretar al Cercului de Editura Socialista, i se tiparesc doua schite in Calendarul Muncii. Pleaca in Egipt, insotit de Stefan Gheorghiu. Inceputul lui 1913 il gaseste la Cairo, de unde expediaza articole Romaniei Muncitoare. Revine in tara si, la recomandarea lui Alecu Constantinescu, este trimis la Paris, unde face cunostinta cu cizmarul Gheorghe Ionescu. Revine in tara in martie 1914, infiinteaza la Braila Asociatia Zugravilor si injghebeaza o crescatorie de porci; in 1915 scrie pentru Tribuna Transporturilor doua articole evocative dedicate lui Stefan Gheorghiu si colaboreaza la Lupta zilnica. Se casatoreste cu Jeaneta Gheorghiu. In 1916, la scurta vreme dupa intrarea tarii in razboi, lichideaza crescatoria si paraseste Romania prin punctul de frontiera Predeal.Panait Istrati ajunge la Leysin-Village, Elvetia, in martie 1916; castiga din zugraveli si invata franceza. In 1917, servitor si muncitor la terasamente. In 1918, lucrator la Uzina de munitii Piccard Pictet din Geneva, apoi tractorist in Valois. In 1919, la Sanatoriul Sylvana-sur-Lausanne, il cunoaste pe Josue Jehouda, care ii recomanda opera lui Romain Rolland. Moare Joita Istrate. Publica primele patru articole in franceza in La Feuille. In 1920 se stabileste la Nisa. 1921 debuteaza cu Dernieres paroles si cu o tentativa de sinucidere. Fotograf ambulant pe Promenade des Anglais si prin satele Alpilor Maritimi. Divorteaza de Jeaneta. In 1922, la Hautil-sur-Triel, scrie Oncle Anghel, Sotir, Kir Nicolas, Stavro, Kyra Kyralina. In 1923 termina Codine si Acceptation. La 15 august, Europe lanseaza Kyra Kyralina, prefatata de Rolland. La Paris e contactat de Editions Rieder. In 1924 scrie Cosma, se casatoreste cu alsaciana Arma Munch si se fixeaza la Masevaux. Colaboreaza la Adevarul Literar si Artistic si la Omul Liber. Prieten cu Jean-Richard Bloch, Leon Bazalgette, Joseph Kessel, Frederic Lefevre, Jacques Robertfrance, Frans Masereel. In 1925 publica articole in Clarte si Europe. Revine in tara: Editura Renasterea tipareste Trecut si Viitor si Mos Anghel. Intreprinde un turneu; supravegheat de Siguranta, denunta autoritatile romane in Paris-Soir si Le Quotidien, la mitingul Ligii pentru Drepturile Omului si la cel contra Teroarei Albe in Balcani. Musa apare in Viata Romaneasca. In 1926, la Nisa, scrie Domnitza de Snagov; La Nouvelle Revue Francaise tipareste Une nuit dans les marais. In Valea Plyngerei: Au pays du dernier des Hohenzollern ii apare o scrisoare introductiva. Conferentiaza la Geneva despre rolul artelor si stiintelor. Se indragosteste de elvetiana Marie-Louise Baud-Bovy (Bilili) si divorteaza de Arma. La Menton scrie Stefan al nostru si Nerrantsoula. La Paris ia cuvantul la mitingul antifascist „L'Italie aux fers“. In 1927 scrie Bakar si Immortalite, finalizeaza Mikhail. Participa la banchetul literar „Les etrangers a Paris“ si la congresul P.E.N.-Club din Bruxelles. In Olanda il cunoaste pe A.M. de Jong. Isaac, le tresseur de fil de fer apare in Revue Europeenne. Presa elogiaza La Familie Perlmutter, scrisa in colab. cu Jehouda. I se tiparesc interviuri in Les Nouvelles Litteraires. Ca vicepresedinte al Asociatiei „Les Amis de l'U.R.S.S.“, participa, la Moscova, la aniversarea Revolutiei din 1917. Notele de drum apar in l'Humanite. Membru in comitetul Asociatiei Scriitorilor Revolutionari si Proletari, alaturi de Henri Barbusse, J.R. Becher, Paul Vaillant-Couturier, Lunacearski. Pleaca, impreuna cu Nikos Kazantzakis, spre Grecia. In 1928, la Atena, este acuzat de propaganda comunista; expulzat, revine in U.R.S.S. ii apar articole in reviste sovietice, in Les Nouvelles Litteraires si Monde, in compania lui Kazantzakis, face o calatorie in U.R.S.S. In februarie 1929, profund dezamagit, se intoarce la Paris. E intervievat de Les Nouvelles Litteraires si Monde, incepe ciclul Les Chercheurs de la foi: Dans les docks de Braila (nefinalizat). I se tipareste un articol in Europe si isi incheie volumul (I) din trilogia Vers l'autre flamme. Trimis de Europe la procesul minerilor, urmare a grevei de la Lupeni, publica opt reportaje in Lupta. L'Affaire Roussakov apare in La Nouvelle Revue Francaise.

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Chira Chiralina
  • An apariție: 2014
  • Ediție: I
  • Format: EPUB/PDF
  • ISBN: 978-973-50-4707-8-X
  • Colecție: Biblioteca virtuală
  • Domeniu: literatură
  • Autor: Panait Istrati

Noi apariții

Author Spotlight

Ioana Pârvulescu

pagina autorului

IOANA PÂRVULESCU predă literatură română modernă la Facultatea de Litere din Bucureşti. A fost timp de 18 ani redactor la România literară, unde a scris săptămânal. La Editura Humanitas a iniţiat şi coordonat colecţia „Cartea de pe noptieră“. În 2013 a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru literatură.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact