Andrei-Dragos Giulea, Fiinta si proces in ontologia lui Noica

A construi un sistem filozofic inseamna, in fapt, a incerca sa spui povestea legata a lumii. Cartea lui Andrei-Dragos Giulea este incercarea de a spune povestea noiciana a lumii din orizontul in care insusi Noica s-a asezat spre a-si construi propria ontologie. Pentru Noica, fiinta nu este ceva sublim, atemporal si incoruptibil, ceva asezat undeva, dincolo de lume, ci ea este chiar ordinea, adica chiar modelul dupa care realitatile lumii se afla intr-un necurmat proces. Termenul-cheie al cartii de fata este cel de proces. Fiinta lumii este proces, este devenire, si de aceea totul in acest univers, de la mintea umana si pana la galaxii, poate fi descris in termeni de proces si de model ontologie. Teza de doctorat a lui Andrei-Dragos Giulea se inscrie in efortul actualei generatii de filozofi de a intelege ontologia lui Noica. In fond, cum insusi autorul ei afirma, nucleul gandirii noiciene poate fi surprins eel mai bine de versul eminescian: „In orice om o lume isi face incercarea“. Acest vers reprezinta forma concentrata a unei viziuni ontologice pe care lucrarea de fata o analizeaza amanuntit.