Mărturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul românesc

Radu Mărculescu, Mărturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul românesc

„Volumul Mărturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul românesc îl continuă pe cel intitulat Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică. Mi-am propus să urmăresc în acest volum, în temniţele, închisorile şi lagărele din ţara noastră, atât propria-mi soartă, cât şi pe a acelor camarazi de prizonierat, personagii din amintitul prim volum, ofiţeri ai Armatei Regale Române, care în lagărele sovietice, ca ripostă la inimaginabilele presiuni exercitate asupra noastră de către puterea sovietică spre a face din noi unelte de implantare şi în propria-ne ţară a «raiului comunist», ne situaserăm pe poziţia radicală de rezistenţă. (...) Acesta este, aşadar, subiectul acestui al doilea volum de memorii «concentraţionare»: cei 5 ani petrecuţi de mine în dulcele gulag al patriei noastre.“ (Radu MĂRCULESCU)

Despre Radu Mărculescu

RADU MĂRCULESCU (1915–2011) a urmat liceul Spiru Haret din Bucureşti, în a cărui revistă, Vlăstarul, i-au fost publicate primele încercări literare, şi şi-a încheiat studiile universitare în 1938 cu o licenţă în litere şi filozofie. Între 1939 şi 1942 a predat limba română la liceele Gheorghe Lazăr şi Aurel Vlaicu din capitală; în acelaşi interval a publicat în periodice eseuri filozofice, studii literare şi traduceri din lirica franceză. Mobilizat pe front, ia parte, ca ofiţer în Armata Regală Română, la războiul antisovietic; în 1942, în urma bătăliei de la Cotul Donului, e luat prizonier. Ca represalii pentru participarea sa activă la rezistenţa din lagărele URSS a ofiţerilor români împotriva prozelitismului ideologic şi politic al puterii sovietice, va fi eliberat abia în 1951, după nouă ani de dure încercări. Între 1959 şi 1964 are parte de o nouă detenţie, de astă dată în spaţiul concentraţionar autohton, la Periprava, în urma unui simulacru de proces având drept capete de acuzare trei poeme pe care le scrisese, socotite subversive. Înainte de detenţie îşi găseşte de lucru în construcţii; după eliberare, lucrează ca pictor de biserici. Atât între cele două detenţii, cât şi după 1964, este marginalizat şi nu poate publica nimic. Evenimentele din decembrie 1989 îl găsesc cu mai multe manuscrise de sertar; printre acestea, poemul dramatic Meşterul fără nume, nominalizat pentru premiile UNITER din 1992 şi ulterior difuzat ca teatru radiofonic, va fi publicat în volumul Teatru: Meşterul fără nume. Magog (Vitruviu, 2001). În 1991 începe să-şi descrie, în pagini memorialistice, experienţa concentraţionară: volumul Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică (cu ediţii în 2000, 2007 şi – la Humanitas – în 2010; publicat în germană în 2008 la C&N Verlag, Berlin; Premiul Fundaţiei Culturale Magazin Istoric pentru cea mai bună carte de istorie, 2000) este urmat de Mărturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul românesc, publicat cu ediţii în 2005 şi 2012.

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Mărturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul românesc
An apariție: 2012
Ediție: I
Pagini: 260
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-50-3476-4
Colecție: Memorii/Jurnale/Biografii
Domeniu: memorialistică & diaristică
Autor: Radu Mărculescu

Noi apariții

Hannah Arendt

pagina autorului

HANNAH ARENDT s-a născut la Hanovra în 14 octombrie 1906. În 1924 s-a înscris la Universitatea din Marburg pentru a studia teologia, dar a sfârşit prin a-şi lua doctoratul în filozofie la Heidelberg (1929), după ce studiase cu Heidegger, Husserl şi Jaspers. A fost arestată de Gestapo în 1933, a reuşit să scape şi s-a refugiat în Franţa.

Evenimente