Revolta maselor

Din categoriile filozofie

În colecția Top H

Cu o intarziere de peste o jumatate de secol, apare prima oara in romaneste una din cartile de referinta ale culturii occidentale. Revolta maselor a fost scrisa in acel „moment critic“ al interbelicului cand democratia, in sensul ei traditional, incepea sa apuna. Cu un patos tipic hispanic, in care angoasa se amesteca, in chip paradoxal, cu triumful, Ortega anunta aparitia unui nou tip de om: omul golit de istorie si de propriu-i trecut, omul fara valori morale si necreator de cultura, omul lipsit de interioritate, „omul–carcasa“, „omul–masa“. E privilegiul marilor carti sa ramana actuale. Eseul lui Ortega face parte dintre acelea careau rezistat trecerii timpului. traducere de Coman Lupu

Despre José Ortega y Gasset

Născut la 9 mai 1883 la Madrid, filozoful și eseistul JOS*Eacute; ORTEGA Y GASSET făcea parte dintr‑o familie cu tradiții liberale (tatăl său era directorul unui cotidian democrat, El Imparcial). A urmat cursurile colegiului iezuit de la Miraflores del Palo (Málaga), apoi dreptul și filozofia la Universitatea din Deusto (Bilbao), organizată tot de iezuiți, încheindu‑și studiile în 1902, la Universitatea Centrală din Madrid. A cultivat o prietenie strânsă, dar accidentată cu Miguel de Unamuno (din 1903). Și‑a obținut doctoratul în filozofie în 1904, cu teza Spaimele anului 1000. Între 1905 și 1908 a făcut stagii de studiu la câteva universități din Germania: Leipzig (unde preda Simmel), Berlin și, în fine, Marburg (va reveni aici și în 1911), unde profesau Hermann Cohen și Paul Natorp; a fost coleg și prieten cu Nicolai Hartmann, Paul Scheffer și Heinz Helimsoeth. A fost profesor la Escuela Superior del Magisterio (1908–1910), iar din 1910 a predat vreme de 25 de ani metafizică la Universitatea din Madrid. În 1914 a fondat Liga de Educación Política Española (cu Manuel García Morente, Antonio Machado, Ramiro de Maeztu, Ramón Pérez de Ayala, Manuel Azaña etc.). În același an a devenit membru al Real Academia de Ciencias Morales y Politicas. În 1915 a fondat revista España (cu Azorín, Eugenio d’Ors etc.), apoi El Sol, iar în 1923, Revista de Occidente și Biblioteca de Ideas del siglo XX. În 1929 a demisionat temporar de la catedră, în semn de protest față de dictatura lui Miguel Primo de Rivera. În 1930 s‑a alăturat, împreună cu Miguel de Unamuno, Gregorio Marañón, Pérez de Ayala etc., mișcării republicane, iar un an mai târziu a devenit deputat de León în Parlamentul republican. Din 1932 s‑a retras treptat din politică. La izbucnirea Războiului Civil (august 1936) s‑a refugiat succesiv în Franța, Argentina și Portugalia. În 1946 a revenit definitiv la Madrid, evitând orice colaborare cu Franco. În 1948 a întemeiat, împreună cu discipolul său Julián Marías, Instituto de Humanidades. În 1949 a participat la centenarul Goethe de la Aspen (Colorado) și în același an (august–septembrie) a ținut conferințe la Berlin, Hamburg și Stuttgart, apoi (1951–1954) la Edinburgh, Darmstadt, Baden Baden și München. A fost sărbătorit solemn în 1953. A murit la Madrid, la 17 octombrie 1955.

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Revolta maselor
An apariție: 2002
Ediție: editia a II-a
Pagini: 288
Format: 11x18 cm
ISBN: 973-50-0190-x
ISBN-10: 973-50-0190-x
Colecție: Top H
Domeniu: filozofie
Autor: José Ortega y Gasset

Noi apariții

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente