Închide Close
Revolta maselor

Editura Humanitas

José Ortega y Gasset, Revolta maselor

Din categoriile filozofie

În colecția în afara colecţiilor

Cu o intarziere de peste o jumatate de secol, apare prima oara in romaneste una din cartile de referinta ale culturii occidentale. Revolta maselor a fost scrisa in acel „moment critic“ al interbelicului cand democratia, in sensul ei traditional, incepea sa apuna. Cu un patos tipic hispanic, in care angoasa se amesteca, in chip paradoxal, cu triumful, Ortega anunta aparitia unui nou tip de om: omul golit de istorie si de propriu-i trecut, omul fara valori morale si necreator de cultura, omul lipsit de interioritate, „omul–carcasa“, „omul–masa“. E privilegiul marilor carti sa ramana actuale. Eseul lui Ortega face parte dintre acelea careau rezistat trecerii timpului. traducere de Coman Lupu
Despre José Ortega y Gasset

S-a nascut la 9 mai 1883 la Madrid, intr-o familie cu traditii liberale (tatal sau era directorul unui cotidian democrat, El Imparcial). Urmeaza colegiul iezuit de la Miraflores del Palo (Malaga), apoi dreptul si filozofia la Universitatea din Deusto (Bilbao), organizata tot de iezuiti, incheindu-si studiile in 1902, la Universitatea Centrala din Madrid. Prietenie stransa, dar accidentata, cu Miguel de Unamuno (din 1903). Doctorat in filozofie: "Spaimele anului 1000", 1904. Intre 1905 si 1908, stagii de studiu la cateva universitati din Germania: Leipzig (unde preda Simmel), Berlin si, in fine, Marburg am Lahn (va reveni aici si in 1911), unde profesau Hermann Cohen si Paul Natorp; coleg si prieten cu Nicolai Hartmann, Paul Scheffer si Heinz Helmsoeth. Profesor la Escuela Superior del Magisterio (1908-1910), colaboreaza la El Faro si El Imparcial. Casatorit cu Rosa Spottorno, vor avea trei copii. Din 1910, profesor titular de metafizica la Universitatea din Madrid, unde va preda timp de douazeci si cinci de ani. Fondeaza Liga de Educacion Politica Espanola (cu Manuel Garcia Morente, Antonio Machado, Ramiro de Maeztu, Ramon Perez de Ayala, Manuel Azana etc., 1914). In acelasi an, membru al Real Academia de Ciencias morales y politicas. Intemeiaza in 1915 revista Espana (cu Azorin, Eugenio d'Ors etc.). Intemeiaza El Sol; prima calatorie in Argentina (1917). In 1923 fondeaza Revista de Occidente (va aparea pana in iulie 1936, reapare din 1961), si Biblioteca de Ideas del siglo XX. A doua calatorie in Argentina (1928). 1929: demisioneaza temporar de la catedra, ca protest fata de Primo de Rivera, si preda la Universidad Libre. In 1930 se alatura, cu Unamuno, Maranon, Perez de Ayala etc., miscarii republicane; un an mai tarziu este deputat de Leon in Cortes-ul republican. Din 1932 se retrage treptat din politica. La izbucnirea Razboiului civil (august 1936) se refugiaza succesiv in Franta, Argentina si Portugalia. Revine definitiv la Madrid (1946), evitand orice colaborare cu Franco. In 1948 intemeiaza, cu discipolul sau Julian Marias, Instituto de Humanidades. Participa (iulie 1949) la centenarul Goethe de la Aspen (Colorado). In acelasi an (august-septembrie), conferinte la Berlin, Hamburg si Stuttgart, apoi la Edinburgh, Darmstadt, Baden Baden si Munchen (1951-1954). Este sarbatorit solemn in 1953. Moare la Madrid (17 octombrie 1955).

Alte Detalii
  • Categorie: carte
  • Titlu: Revolta maselor
  • An apariție: 1994
  • Ediție: editia I
  • Pagini: 248
  • Format: 13x20 cm
  • ISBN: 973-28-0459-9
  • ISBN-10: 973-28-0459-9
  • Colecție: în afara colecţiilor
  • Domeniu: filozofie
  • Autor: José Ortega y Gasset

Noi apariții

Author Spotlight

Neagu Djuvara

pagina autorului

NEAGU DJUVARA (1916–2018) s-a născut la Bucureşti, într-o familie de origine aromână aşezată aici la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni de seamă. Licenţiat la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Participă la campania din Basarabia şi Transnistria (iunie–noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact