Închide Close

Editura Humanitas

Ion Negoițescu, Straja dragonilor

Memorii 1921–1941

Ediție îngrijită, prefață și note de Ion VarticCuvânt înainte de Ioana Pârvulescu

„Memoriile lui Ion Negoiţescu (Autobiografia, spunea el) reprezintă unul dintre cazurile rarisime din literatura română în care confesiunea este totală, şocantă, frustă, independentă de ideea unui auditoriu. Scrisă în exil şi pe patul de spital, Straja dragonilor spune totul, nu înfrumuseţează şi nu urâţeşte realitatea. Moartea apropiată este garanţia sincerităţii ultime. Singurul pericol care se presimte este epuizarea timpului, iar asta dă paginilor pe care bolnavul a mai apucat să le scrie despre primii săi douăzeci de ani de viaţă o nerăbdare şi o precipitare dezordonate, ca îmbulzeala ultimelor fire de nisip la gura clepsidrei. Deşi încalcă tot soiul de tabuuri şi descriu fără inhibiţii, cu detalii dintre cele mai naturaliste, jocurile erotice ale copilului şi adolescentului (cu fetiţe, cu băieţei, apoi cu colegi şi, mai ales, cu soldaţi, ordonanţele tatălui ofiţer, prin umbrare din grădină, acasă, iar, mai târziu, în sălile de cinema), aceste Memorii, prin calitatea lor literară excepţională, nu alunecă nici un moment în vulgaritate şi obscen. Un amestec de basm, de naivitate, de voioşie, de umor, de mitologie şi de eroism fac literatură pură din scenele cele mai brutale.“ (IOANA PÂRVULESCU)

Despre Ion Negoițescu

ION NEGOIŢESCU s-a născut la 10 august 1921, la Cluj. A urmat, între 1941 şi 1946, cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie – la Sibiu şi Cluj. Membru al Cercului Literar de la Sibiu, redactează, în numele grupării, celebra scrisoare deschisă către E. Lovinescu (Manifestul Cercului Literar), semnată cu pseudonimul Damian Silvestru şi publicată la 13 mai 1943 în ziarul bucureştean Ziua, condus de Liviu Rebreanu. A fost redactor al Revistei Cercului Literar pe tot parcursul publicării acesteia (ianuarie-august 1945). În 1947, a obţinut Premiul scriitorilor tineri al Fundaţiilor Regale pentru volumul, aflat în manuscris, Poeţi români. În perioada 1950-1952, a fost bibliotecar la Filiala din Cluj a Academiei Române. Din 1961 până în 1964, a făcut închisoare din motive politice. După eliberare, a lucrat ca redactor la Luceafărul (1965-1967) şi Viaţa românească (1968–1971). În 1977, s-a solidarizat, printr-o scrisoare deschisă, difuzată de postul de radio „Europa Liberă", cu Paul Goma; autorităţile comuniste, de teama unui scandal internaţional, nu i-au intentat un proces penal de atentat la securitatea statului, şantajându-l însă cu unul pentru homosexualitatea sa manifestă. În 1980, a plecat în Germania cu o bursă de cercetare a operei lui Dostoievski. În 1983, a hotărât să nu se mai întoarcă în ţară şi s-a stabilit în Germania. În ultimii ani de viaţă, a început să-şi scrie Autobiografia, despre care credea că va fi marea sa operă, obsedat de gândul că nu va avea timp s-o ducă la bun sfârşit. A murit la 6 februarie 1993, la München.OPERE: Critică şi istorie literară: Despre mască şi mişcare, 1944; Scriitori moderni, 1966; Poezia lui Eminescu, 1968; E. Lovinescu, 1970; Însemnări critice, 1970; Lampa lui Aladin, 1971; Engrame, 1975; Analize şi sinteze, 1976; Alte însemnări critice, 1980; Istoria literaturii române, vol. I (1800-1945), 1991; Scriitori contemporani, 1994; De la „elanul juvenil" la „visatul Euphorion". Publicistică de tinereţe: 1938-1947, 2007. Proză şi poezie: Povestea tristă a lui Ramon Ocg, 1941; Sabasios, 1968; Poemele lui Balduin de Tyaormin, 1969; Moartea unui contabil, 1972; Viaţa particulară (poezii şi aforisme), 1977; Primăvara elveţiană şi alte proze, 1999. Corespondenţă, memorialistică: Un roman epistolar (corespondenţa lui I. Negoiţescu cu Radu Stanca, 1945-1961), 1978; Straja dragonilor, 1994; Ora oglinzilor (pagini de jurnal), 1997; Dialoguri după tăcere (scrisori către S. Damian), 1998. Texte politice: În cunoştinţă de cauză, 1990.

Alte Detalii

Noi apariții

Author spotlight

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente

Editura Humanitas pe Social Media

contact