Tractatus Logico-Philosophicus

Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus

„Adevărul gîndurilor comunicate aici mi se pare a fi intangibil şi definitiv. Sînt, aşadar, de părere că, în esenţă, am rezolvat problemele în mod definitiv. Şi, dacă nu mă înşel în această privinţă, atunci valoarea acestei lucrări constă în aceea că a arătat cît de puţin s-a realizat prin faptul că aceste probleme sînt rezolvate.Scopul filozofiei este clarificarea logică a gîndurilor. Filozofia nu este o doctrină, ci o activitate.O operă filozofică constă în esenţă din clarificări.Rezultatul filozofiei nu sînt «propoziţii filozofice», ci clarificarea propoziţiilor. Pînă şi atunci cînd toate problemele ştiinţifice posibile primesc un răspuns, problemele noastre de viaţă încă nu sînt cîtuşi de puţin atinse. Desigur că în acest caz nu mai rămîne nici o întrebare; şi tocmai acesta este răspunsul.

Îndoiala poate exista doar acolo unde există o întrebare; o întrebare, doar acolo unde există un răspuns; iar acesta, doar acolo unde se poate spune ceva.“ (Ludwig WITTGENSTEIN)

„Să construieşti o teorie a logicii care să nu fie în nici un punct al său evident greşită înseamnă să realizezi o muncă de o extraordinară dificultate şi importanţă. După părerea mea, cartea domnului Wittgenstein are acest merit, ceea ce o face de neignorat pentru orice filozof cu preocupări serioase.“ (Bertrand RUSSELL)

Despre Ludwig Wittgenstein

LUDWIG WITTGENSTEIN s-a născut în 1889 la Viena şi a încetat din viaţă în anul 1951 la Cambridge. Viaţa şi activitatea lui s-au desfăşurat alternativ în spaţiul cultural şi intelectual central-european şi în cel anglo-saxon. Astăzi, Wittgenstein este socotit, alături de Martin Heidegger, unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai secolului XX. Lucrarea sa de tinereţe, Tractatus Logico-Philosophicus, foloseşte instrumentele logicii moderne într-o încer care originală de analiză a limbajului, a gândirii şi a raporturilor lor cu realitatea. Distincţia celebră pe care o face între a spune şi a arăta exclude orice vorbire cu sens despre frumos, bine sau Dumnezeu. În scrierile mai târzii, dar mai ales în Cercetări ﬁlozoﬁce (apărută postum), Wittgenstein reuşeşte ceea ce nici un alt ﬁlozof nu pare să ﬁ realizat: o ruptură radicală cu vechiul său mod de a vedea lucrurile, simultan cu inaugurarea unui mod cu totul nou de a practica ﬁlozoﬁa. Pe lângă Tractatus, singura carte de ﬁlozoﬁe publicată în timpul vieţii, Wittgenstein a lăsat o cantitate enormă de postume, din care face parte şi corespondenţa sa ﬁlozoﬁcă. Dintre scrierile lui Wittgenstein au apărut, în traducere, la Humanitas: Caietul albastru (1993, reeditări 2005, 2013), Lecţii şi convorbiri despre estetică, psihanaliză şi credinţa religioasă (1993, reeditare 2005), Însemnări postume, 1914–1951 (1995, reeditări 2005, 2013), Tractatus Logico-Philosophicus (2001, reeditare 2012), Scrisori despre Tractatus (2012), Cercetări ﬁlozoﬁce (2004, reeditare 2013), Despre certitudine (2005, reeditare 2013), Jurnale 1914–1916 şi Câteva remarci asupra formei logice (2010).

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Tractatus Logico-Philosophicus
An apariție: 2012
Ediție: a II-a
Pagini: 224
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-50-3387-3
Colecție: în afara colecţiilor
Domeniu: filozofie
Autor: Ludwig Wittgenstein
Cuvânt înainte: Mircea Flonta
Traducere: Mircea Flonta, Mircea Dumitru
Traducere şi note: Mircea Dumitru

Noi apariții

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente