Cazul Wagner

Friedrich Nietzsche, Cazul Wagner

Putine carti in cultura umanitatii sunt rodul unui spirit polemic mai aprins decat este aceasta. De aceea, furia cu care Nietzsche il contesta aici pe Wagner trebuie sa dea de gandit. Intensitatea ei nu poate avea decat un singur termen de comparatie: nemasura elogiului adus de acelasi Nietzsche aceluiasi Wagner cu saisprezece ani inainte, in Nasterea tragediei. Totusi, dincolo de orice resentiment posibil, filozoful il intelege pe compozitor ca nimeni altul. Nimic de mirare, cata vreme tot ce primul ii contesta celui de-al doilea – si „adulterarea“ muzicii cu poezia, si teatralitatea dramei muzicale, si geniul micilor fraze muzicale – putea fi oricand intors de cel de-al doilea impotriva celui dintai – „adulterarea“ filozofiei cu poezia, gesticulatia retorica (a unui Zarathustra, de pilda) sau geniul fragmentului. Un lucru ramane insa mai presus de toate dupa inchiderea cartii: cititorul nu va mai putea asculta Wagner fara ca gandul sa i se-ndrepte catre Nietzsche, dupa cum nu va mai putea sa-l citeasca pe Nietzsche fara sa auda in urechi melodia infinita a lui Wagner.

traducere de Alexandru Leahu

Despre Friedrich Nietzsche

FRIEDRICH NIETZSCHE, filozof al culturii, filolog, scriitor, una dintre figurile ilustre ale gândirii moderne din secolul al XIX-lea, s-a născut la 15 octombrie 1844 la Röcken, lângă Lützen, în Germania, într-o familie de pastori luterani. După studii liceale la colegiul din Pforta, urmează cursurile universităților din Bonn și Leipzig, mai întâi la Facultatea de Teologie, apoi la cea de Filologie Clasică, avându-l ca profesor pe cunoscutul Friedrich Wilhelm Ritschl. Distingându-se, încă din timpul studiilor, ca un strălucit cercetător, Nietzsche este propus de Ritschl pentru catedra de filologie clasică la Universitatea din Basel, unde ocupă, în 1869, un post de profesor. Din acea perioadă datează prietenia lui Nietzsche – el însuși muzician și compozitor – cu Richard Wagner, a cărui personalitate a avut asupra gândirii nietzscheene o influență substanțială. Decisivă a fost însă, pentru Nietzsche, întâlnirea cu filozofia lui Schopenhauer. În 1872 apare Nașterea tragediei din spiritul muzicii, studiu ce s-a bucurat de un deosebit ecou; între 1873 şi 1876 apar Considerații inactuale – o culegere de studii și reflecții filozofice. Începând cu 1876, starea sănătății sale se înrăutățește treptat, astfel încât, în 1879, renunță la postul de profesor, stabilindu-se alternativ în Elveția, la Sils-Maria pe valea Innului, în Italia și în sudul Franței, consacrându-se doar scrisului. Din 1878 datează Omenesc, prea omenesc, iar în 1881 apare Aurora. Gânduri asupra prejudecăților morale. În 1882 publică Ştiința voioasă, urmată de Așa grăit-a Zarathustra (1883–1884), Dincolo de bine și de rău (1886), Despre genealogia moralei (1887), precum și de noi ediții ale lucrărilor anterioare. În 1889 apare Amurgul idolilor. În același an, Nietzsche, grav bolnav psihic, este internat în diferite clinici. După câteva intervale de remisiune, în care se ocupă de reeditări, de traduceri din operele sale și de corespondență, se stinge din viață în 1900, la Weimar.

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Cazul Wagner
An apariție: 2008
Ediție: editie revazuta
Pagini: 100
Format: 13 x 20 cm
ISBN: 978-973-50-2216-7
ISBN-10: 978-973-50-2216-7
Preț: 21 lei
Colecție: Contrapunct
Domeniu: muzică, critică de artă
Autor: Friedrich Nietzsche
Grafica: Ionut Brostianu
Redactare: Dodu Dragos

Noi apariții

C.S. Lewis

pagina autorului

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge.

Evenimente