Moralitatea

Cum e slujit binele comun în vremuri tulburi

Traducere de Dragan Stoianovici

Trăim vremuri de profundă criză morală; valorile umaniste comune s-au erodat. Individualismul, polarizarea exacerbată de mediul online, provocările tehnologiei și ale noilor curente ideologice iscă pretutindeni neîncredere, agresivitate în spațiul public, demagogie, izolare socială.

De la acest tablou al societății contemporane pornește argumentația filozofului și teologului Jonathan Sacks, care face o pledoarie pentru regăsirea valorilor morale și a spiritului de comunitate sub semnul toleranței și al dialogului interconfesional. Societatea liberă este o „operă morală“, care nu se poate susține doar prin legi și piețe. Statul poate impune reguli, economia poate genera prosperitate, dar ele nu pot construi, singure, legătura dintre oameni.

Aici intervine rolul esențial al societății civile. Ca soluție pentru coagularea ei, Sacks propune reîntoarcerea la o „cultură a legământului“, care presupune angajamentul voluntar al indivizilor de a trăi împreună în baza unor valori împărtășite: încredere, empatie, întrajutorare, solidaritate, sentimentul responsabilității colective. Doar astfel mai poate fi slujit binele comun în secolul XXI. În joc, spune autorul, este însuși viitorul nostru ca societate.

„Această ultimă carte a lui Jonathan Sacks se citește ca o sinteză a operei sale de-o viață: un dar binevenit și un punct de pornire pentru dezbatere.“ — The Washington Post

„Sacks expune, fără a se lăsa copleșit de pesimism sau inerție, complexitatea problemelor cu care ne confruntăm. Și vine cu soluții pragmatice, arătând că ne putem consolida comunitatea morală în câțiva pași ușor de făcut: fii prezent, fii bun cu semenii tăi, asumă-ți o parte din responsabilitate pentru cei mai vulnerabili membri ai societății. Iar pildele din experiența personală a autorului ne oferă speranță pentru viitor.“ — TLS

„Lordul Sacks a fost o veritabilă sursă de înțelepciune și bună judecată, promotor al valorilor morale, un far călăuzitor pentru toate națiunile. Am găsit în el un îndrumător de încredere, un maestru plin de inspirație și un prieten credincios.“ — Regele Charles III

Despre Jonathan Sacks

JONATHAN SACKS (1948–2020), teolog, filozof și scriitor, a fost o voce morală influentă la nivel internațional, consultant în domeniul rezolvării conflictelor, al combaterii extremismului și violenței de orice fel. După studii de filozofie la Cambridge și un doctorat obținut la University of London, a devenit rabin (1978), apoi, timp de 22 de ani (1991–2013), rabin‑șef al comunității evreiești din Marea Britanie. Din 1991 și până la moartea sa, în noiembrie 2020, a fost membru al Camerei Lorzilor. A promovat constant dialogul dintre diversele confesiuni, atât prin intermediul celor peste 30 de cărți publicate de‑a lungul timpului, cât și printr‑o serie de emisiuni radiofonice realizate la postul BBC pe tema „Moralității în secolul XXI“. În 2016, Jonathan Sacks a fost răsplătit cu Premiul Templeton pentru acțiunile sale de combatere a extremismului și de promovare a toleranței și dialogului interconfesional. La moartea sa, regele Charles III (pe atunci încă prinț de Wales) spunea: „Lordul Sacks a fost o veritabilă sursă de înțelepciune și bună judecată, promotor al valorilor morale, un far călăuzitor pentru toate națiunile. Am găsit în el un îndrumător de încredere, un maestru plin de inspirație și un prieten credincios“. Volumul Moralitatea. Cum e slujit binele comun în vremuri tulburi (2020) a fost, la fel ca și precedenta sa carte, Not in God’s Name (2015), bestseller Sunday Times Top 10.

Alte Detalii

Categorie: carte
Titlu: Moralitatea
Subtitlu: Cum e slujit binele comun în vremuri tulburi
An apariție: 2026
Ediție: I
Pagini: 432
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-50-8899-6
Colecție: Eseu
Domeniu: eseistică, filozofie
Autor: Jonathan Sacks
Traducere: Dragan Stoianovici

Noi apariții

Hannah Arendt

pagina autorului

HANNAH ARENDT s-a născut la Hanovra în 14 octombrie 1906. În 1924 s-a înscris la Universitatea din Marburg pentru a studia teologia, dar a sfârşit prin a-şi lua doctoratul în filozofie la Heidelberg (1929), după ce studiase cu Heidegger, Husserl şi Jaspers. A fost arestată de Gestapo în 1933, a reuşit să scape şi s-a refugiat în Franţa.

Evenimente